IPRE: Ce intervenții pe termen scurt și mediu sunt necesare pentru a minimiza efectele coronavirusului în Moldova?

Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) a organizat în premieră, în regim online, o videoconferință dedicată analizei impactului virusului de tip nou COVID-19 asupra Republicii Moldova. 

La dezbatere au participat reprezentanți stabiliți în Republica Moldova și în străinătate, ai societății civile, analiști în domeniul financiar-economic, reprezentanții asociațiilor de afaceri din Republica Moldova și ai autorităților naționale. În intervențiile lor ei s-au referit în special la măsurile întreprinse deja și cele care urmează să fie aplicate de autorități pentru a gestiona criza pandemică și minimiza efectele negative a acesteia asupra economiei Republicii Moldova, cetățenilor în general și a mediului de afaceri. Iată câteva dintre principalele intervenții ale vorbitorilor.

Dionis Cenușă, cercetător, Universitatea Giessen, Germania: „Din prima zi când această pandemie a devenit o realitate pentru Republica Moldova pot spune că autoritățile au încercat într-un fel să adopte niște decizii repede, care însă nu erau pregătite din punct de vedere logic și nu au avut repeziciunea necesară. Deci, în momentul în care în Italia a început să crească numărul celor infectați, era clar că trebuie de soluționat problema filtrării persoanelor care ajung în Moldova, pentru a depista cazurile de infecție. Cred că aici a fost, dacă pot folosi cuvântul, o rușinoasă scăpare a autorităților, deoarece deciziile de introducere a măsurilor foarte serioase nu au fost conform așteptărilor. Dar, acest lucru nu a fost cel mai serios aspect, deoarece după filtrare a venit aspectul de comunicare. Deci, comunicarea autorităților cu cetățenii, care trebuiau să se autoizoleze când au revenit din țările afectate de COVID-19, nu a fost conform așteptărilor. Nu vreau să acuz pe nimeni, dar acest lucru a împiedicat statul să identifice aceste persoane și să admită transmisia infecției la nivel local. Pot concluziona că, transparența și comunicarea joacă un rol important pentru a opri răspândirea acestei infecții, iar experiența UE poate fi o sursă de inspirație”.

Mila Malairau, directoare executivă, Camera de Comerţ Americană din Moldova (AmCham): „Primul lucru pe care l-am făcut a fost să setăm niște canale foarte clare de comunicare, nu atât cu statul, ci una între agenții economici, pentru că ceea de ce au avut nevoie ei era să facă un schimb de experiență, cu problemele cu care se confruntă și care sunt soluțiile pe care le găsesc. Noi credem că cea mai mare valoare adăugată pe care am putut să oferim membrilor noștri, având această platformă AmCham, a fost posibilitatea să discute. Noi am ales trei dimensiuni importante cum este managementul resurselor umane, cum să organizăm oamenii în situația de criză. A doua dimensiune a fost fiscalitatea, cum mai departe ne asigurăm că raportăm către autorități și cum continuăm să achităm taxele la stat. A treia dimensiunea a fost reacția și conformarea businessului la deciziile Comisiei pentru Situații Excepționale. Astfel, am reușit să oferim acea platformă de dialog, iar ulterior să comunicăm Guvernului, care sunt măsurile clare, certe și care sunt acele incerte, care creează confuzii”.

Mariana Rufa, directoare executivă, Asociația Businessului European: „În primul rând, noi avem o colaborare foarte strânsă cu Guvernul, iar toate acele dispoziții care au fost adoptate, inclusiv de Parlament, au fost în regim foarte rapid discutate cu mediul de afaceri. Au fost foarte multe întrebări și divergențe în aplicabilitatea acestor măsuri. Dincolo de discuții online, nu întotdeauna este suficientă această împărtășire de experiență a fiecărei companii, noi am oferit consultații, care au fost împărțite pe diferite domenii: fiscalitate, relațiile legate de Codul Muncii, drept comercial și inclusiv de Force-major. A fost extrem de important ca să asigurăm aplicabilitatea acelor dispoziții emise de autorități și să asigurăm continuitatea companiilor, care au decis să își continue activitatea. Avem discuții extrem de bune cu autoritățile și deja am discutat ca din bugetul național să avem niște stimulente, subvenții, pentru a susține acele companii, care au fost nevoite să declare șomaj tehnic. Pentru noi, reprezentanții businessului, este foarte important să existe abordarea 50 la 50, adică remedierea atât cu contribuția de stat, cât și a businessului”.

Liliana Busuioc, directoare executivă, AIM – Alianța Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Moldova: „Noi reprezentăm acum 47 de companii din opt industrii și am lansat un apel public ca să vedem care sunt cele mai mari provocări în contextul acestei crize pentru IMM-uri. Am primit până acum informații de la 150 de companii din diferite industrii despre modul în care ele sunt afectate și care sunt soluțiile propuse. Toți știm că 85% din companiile de la noi sunt micro-întreprinderi, care au până la nouă angajați, și vreau să menționez că 60% din forța de muncă angajată în economie este în IMM-uri. Astfel, în contextul actual foarte multe companii sunt într-o situație de criză și este foarte probabil că ele nu vor rezista. Există riscul că multe dintre ele să falimenteze, cum ar fi restaurantele, hotelele, saloane de frumusețe etc. Noi am adunat mai multe plângeri și am identificat cele mai mari probleme. Astfel, foarte mulți au venit cu solicitarea de reeșalona în special plățile la impozite, taxele pentru salarii, TVA. Deci, antreprenorii vor relaxare fiscală sau poate chiar subvenționare în ceea ce privește aceste taxe și, ulterior, suport în negocierea ratelor la credite, ca să aibă suficient timp să acționeze”.

Pe parcursul videoconferinței a intervenit spontan Ion Chicu, prim-ministrul Republicii Moldova, care a transmis următorul mesaj: „Este clar că traversăm o situație complicată și aceasta este și mai complicat din cauza incertitudinii și imposibilității de a face intervenții pe termen mediu și de lungă durată. În aceste condiții este greu de a face niște pronosticuri realiste, aproape de adevăr. Noi încercăm, ca și medicii, care încearcă să găsească modele de tratament acestei boli, să avem mai multe abordări în privința suportului pentru economie. Obiectivele noastre este păstrarea la maxim a salariaților, cu suportul atât a businessului, cât și a statului. Mai avem și alte propuneri, pe care le vom anunța săptămâna viitoare, în special în crearea locurilor de muncă în sectoarele foarte solicitate în perioada următoare, inclusiv cele din agricultură”.