Ion Ștefăniță, despre revenirea în Consiliului Național al Monumentelor Istorice: Vom demara proiecte pentru salvarea patrimoniului

Recent, directorul Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor, Ion Ștefăniță, a revenit în funcția de membru al Consiliului Național al Monumentelor Istorice (CNMI) de pe lângă Ministerul Educației, Culturii și Cercetării (MECC), și ales vicepreședinte. Într-un interviu pentru unimedia.info, Ștefăniță susține că nu trebuie admisă în niciun caz demolarea monumentelor istorice.

„Excepţie le-am dat în anumite cazuri acolo unde sunt scindări fizice serioase, conform art. 40 din Legea ocrotirii monumentelor, unde procentajul fondului construit este de sub 10/15%, atunci noi mergem pe varianta de reconstrucţie, legea permite lucrul ăsta. În rest tot ce înseamnă monument istoric şi de arhitectură poate fi supus doar restaurărilor şi punerea în valoare. Tot ce înseamnă construcţii noi, pentru adrese care nu se regăsesc în obiectivele protejate, susţin cu ambele mâini, oraşul trebuie să se dezvolte.

În această perioadă când n-am fost în componenţa acestui consiliu, m-am scufundat în tot ce înseamnă, anterior când am venit în acest sistem vedeam doar monumentul atât, nu vedeam evoluţia urbană, nu vedeam oraşul în întregime, respectiv, m-am documentat mai bine pe tot ce înseamnă evoluţia urbană, anume pe nucleul istoric a oraşului Chişinău. Ştiam că asta îmi va fi util în activitatea de mai departe, în cazul în care voi reveni în acest consiliu. Am documentat în retrospectivă istorică de la primele construcţii pe verticală în acest nucleu protejat, în Chişinăul vechi”, a declarat acesta.

Vicepreședintele CNMI consideră că instituția trebuie să vină cu un mesaj despre situaţia reală din domeniu și să ia atitudine când e cazul.

„Sub egida acestui Consiliu trebuie să se dezvolte proiecte veritabile de conservare, restaurare, fie că este de tip industrial, fie ecleziastic. Tare îmi doresc ca în continuare acest Consiliu să nu fie doar ca un mecanism de vot, dar să fie o structură care va lua act de situaţia reală din domeniul patrimoniului cultural istoric din Republica Moldova şi sub egida lui să demareze mai multe proiecte care va veni în salvgardarea acestui patrimoniu pe care noi l-am moştenit”, spune Ion Ștefăniță.

El spune că cunoaște exact care e misiunea Consiliului, fiind membrul acestuia timp de nouă ani, însă în 2019 guvernarea de atunci l-a exclus.

„Această entitate de profil pe lângă MECC are un rol foarte important pentru acest domeniu. Anterior în acest Consiliu se examinau câte 4-5 subiecte pe lună. Vreau să vă spun că acest Consiliu acum examinează până la 40 de subiecte pe lună, ceea ce demonstrează eficienţa activităţii acestei instituții pe care o reprezint. Agenţii economici, persoane fizice, au fost îndreptaţi prin prisma legii, spre a respecta legislaţia în vigoare în domeniul patrimoniului cultural istoric”, declară Ștefăniță.

Potrivit lui, Consiliul are în total 13 membri, reprezentanți ai diferitor structuri, inclusiv Agenţia de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor, Agenţia Naţională de Arheologie, Ministerul Economiei, Academia de Științe, MECC etc.

„Componența actuală întruneşte întocmai toate cerinţele, dat fiind faptul că avem şi arhitecţi proiectanţi de categoria 4 care sunt abilitaţi pentru monumentele istorice. Ceea ce nu se înregistra în fosta componentă. Nu vreau să dau multe critici, dar acolo erau probleme de integritate pe tot ce înseamnă componenta veche, m-am expus acolo. Chiar am avut discuţii cu unii reprezentaţi ai CNA pe fosta componentă a consiliului şi cum se desfăşura procesul de coordonare, avizare în componenta veche”, afirmă funcționarul.

Expertul spune că a revenit în țară și „a dat viață Agenţiei de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor”, care a și venit cu un concept de nucleu istoric.

„Noţiunea de spirit al locului şi de evoluţie urbană a fost reflectată de această entitate de profil. Acești elevi, pe care i-am consultat permanent şi i-am ajutat să înţeleagă tema, ei de fapt azi îmi ţin mie lecţii. Or, eu rămân cu teoria mea franceză şi cu toate practicile, experienţele pe care le-am făcut în toate stagiile profesionale din cei 12 ani. Am preluat şi din experienţa japoneză, chineză, braziliană, franceză – cum trebuie să dezvoltăm un oraş.

Principiul pe care eu mă conduc este de echilibru şi de integrare a tot ce este nou în aceste straturi sus enumerate, aşa m-au învăţat francezii: Ion, votează analizând contextul urbanistic existent, tot ce este nou trebuie să se integreze uşor”, a mai declarat acesta.

„Îi îndemn pe criticii mei să deschidă uşa Bibliotecii Naţionale, unde este un stelaj întreg despre urbanismul Chişinăului din cele mai vechi timpuri: ce s-a întâmplat în perioada interbelică, în planul de reconstrucţie a lui Sciusev propus după război, ce s-a întâmplat în PUG în 1971, când oraşul se ridică pe vertical inclusiv la vatra oraşului, de acolo unde a început istoria satului Chişinău lângă fântâna lui Akbaş.

Asta nu înseamnă că trebuie să repetăm acele greşeli care s-au comis în perioada sovietică. Acum acest oraş, în continuare, trebuie să se dezvolte. Eu doar criticilor mei le spun să-şi aducă aminte că noi suntem pe aceiaşi adresă şi sunt deschis spre comunicare şi colaborare”, a mai spus Ion Ștefăniță.