video | Tulburările alimentare la adolescenți: Ce reprezintă și cum pot fi preîntâmpinate

În adolescență, dese ori apare dorința de a fi parte a găștii și de a fi în rând cu prietenii, iar în consecință – tinerii riscă să adopte obișnuințele acestora, inclusiv pe cele alimentare. Înainte de a face unele alegeri, este necesar de cântărit ce urmări pot avea aceste decizii asupra vieții.

Psihologul din cadrul YouthKlinic Moldova, Crina Țîcu, a răspuns la întrebările legate de tulburările alimentare – ce sunt ele, cum apar și cum ar putea fi recunoscute și preîntâmpinate.

Tulburările de comportament alimentar înseamnă niște obiceiuri alimentare disfuncționale, având ca rezultat consumul necorespunzător al hranei (sau în cantitate prea mică, sau prea mare). Aceste tulburări pot afecta sănătatea fizică și emoțională a adolescenților. Trei dintre cele mai cunoscute tulburări alimentare la adolescenți sunt anorexia nervoasă, bulimia nervoasă și mâncatul compulsiv.

Videoul integral poate fi vizionat aici.

Din punct de vedere psihologic, factorii care pot crește vulnerabilitatea la anorexia nervoasă sunt: idealurile sau modelele de frumusețe promovate în societate, conflictele cu părinții sau cu colegii/ prietenii, experiența trecută a unui eveniment traumatic, un istoric de abuz sau prezența unei alte tulburări (cum ar fi depresia sau o tulburare de personalitate). De asemenea, factorii genetici pot crea o vulnerabilitate către anorexie, dar nu sunt singurii care contribuie la dezvoltarea ei.

Calea spre anorexia nervoasă începe atunci când adolescentul își vede propriul corp într-un mod critic, considerându-se gras chiar și atunci când a pierdut deja foarte mult din greutate. Aceasta se transformă într-o cursă, în care tânărul/tânăra refuză să mențină o greutate corporală normală pentru vârsta și înălțimea sa.

Semnele unei anorexii nervoase sunt diverse.

Cea mai evidentă schimbare fizică este pierderea semnificativă în greutate. Odată cu pierderea în greutate au loc și modificări la nivelul organismului, precum oboseala, probleme de somn, încetinirea ritmului cardiac, scăderea tensiunii, la fete – chiar și încetarea menstruației. De asemenea, sunt afectate atenția, memoria, capacitatea de luare a deciziilor și de rezolvare a problemelor.

Cel mai des, adolescenții cu anorexie nervoasă sunt preocupați de etichetele produselor alimentare, diete, exerciții. Pot combina în mod ciudat alimentele sau le pot tăia în bucățele mici pe farfurie, sau își pot pune mâncarea într-un vas mic, pentru a evita să consume multe calorii. În pofida oboselii cauzate de aportul caloric redus din hrană, ei devin foarte activi, pot face exerciții fizice până la epuizare. În timp ce unii adolescenți cu anorexie se abțin să mănânce, alții folosesc laxative, diuretice pentru a pierde mai mult în greutate.

În cazul bulimiei nervoase, ca și în cel al anorexiei, totul pornește de la stările interioare negative pe care le trăiește adolescentul: o imagine negativă a propriei persoane, conflicte în familie, anumite experiențe traumatizante, trăite în trecut sau prezent, stările depresive, tulburările de anxietate etc.

Nemulțumirea față de propriul corp și față de propria greutate este una dintre cauzele apariției bulimiei nervoase. Treptat, se observă fluctuații în greutatea corporală. Adolescentul mănâncă pe ascuns sau merge la baie după mese pentru a vomita ceea ce a mâncat, se forțează să facă exerciții fizice intense pentru a nu se îngrășa, iar între episoadele de mâncat excesiv ține diete restrictive pentru a reduce aportul caloric.

Poate apărea o senzație de lipsă de control asupra comportamentului, când tânărul nu se poate opri din mâncat, ingerând într-o scurtă perioadă de timp cantități de alimente care depășesc cu mult cantitatea pe care majoritatea oamenilor ar consuma-o în aceeași perioadă de timp. Poate apărea o senzație de lipsă de control asupra comportamentului, când nu se poate opri din mâncat, ca mai apoi să își provoace vomă sau să facă exerciții fizice istovitoare.

Mâncatul compulsiv poate apărea de la stres. În dorința de a „liniști” anumite emoții copleșitoare, intense, incontrolabile, persoana afectată mănâncă mult mai mult decât ar fi nevoie. Simte că nu se poate opri din mâncat sau nu poate controla tipul și cantitatea alimentelor, și astfel de episoade se întâmplă tot mai des.

Începe să mănânce mult mai rapid decât în mod normal și continuă să mănânce până la disconfortul intens, cauzat de senzația de „preaplin”. În consecință, toate aceste episoade îi cauzează vinovăție și dezgust față de propria persoană.

Sănătatea este un lucru esențial în adolescență. Anume în această perioadă se pun bazele personalității, a corpului și emoțiilor. Sănătatea, energia, aspectul fizic și dispoziția depind de modul de alimentare.

Dacă ai observat unele semne, care au fost descrise în acest articol, atât fizice, cât și emoționale, adresează-te unui specialist. La centrele de sănătate prietenoase tinerilor sunt oameni care te pot ajuta.

Ai grijă de tine – mănâncă sănătos!