studiu, hartă | Aer curat sau nu prea? Nivelul de poluare, relativ scăzut în Republica Moldova, comparativ cu alte state

Ce știi despre aerul pe care îl respiri? Este aerul din localitatea ta mai poluat decât standardele acceptate sau depășește normele? Per ansamblu, nivelul de poluare a aerului în Republica Moldova, văzut din spațiu, este relativ scăzut în comparație cu alte țări europene și cu vecinii noștri, fiind în mare parte în limitele ghidului privind calitatea aerului al Organizației Mondială a Sănătății, arată un studiu realizat de PNUD în colaborare cu Agenția Spațială Europeană.

O concentrație mai mare de poluanți este observabilă doar în capitală și în apropierea centralelor electrice mari. Cu toate acestea, situația generală a poluării aerului în Republica Moldova s-a dovedit a fi una favorabilă, în special în comparație cu alte țări europene.

Concentrațiile de dioxid de azot în Moldova sunt, în general, scăzute

Acest poluant atmosferic provine în principal de la autoturisme și alte autovehicule, de asemenea, rafinarea petrolului și metalelor, producerea de electricitate, industria ușoară și alimentară. Acesta afectează rezistența sistemului respirator la infecții bacteriene și virale. Au fost constatate valori ridicate la Chișinău și în jurul acestuia, în jurul graniței cu Ucraina, în special acolo unde este amplasată centrala electrică Cuciurgan, precum și în jurul municipiilor Tiraspol și Rîbnița. Regiunile Chișinău, Bender și Bălți au cele mai ridicate niveluri medii de poluare cu dioxid de azot.

Valorile dioxidului de sulf sunt, în general, scăzute în toată țara, cu o creștere modestă doar în jurul capitalei

Acest poluant este în mare parte legat de centralele electrice pe bază de cărbune, procesele industriale sau alte activități de ardere a combustibililor fosili.

Potrivit cercetării, cantitatea de dioxid de sulf în aer atinge cote maxime în perioada de iarnă, crescând de obicei de la cinci la zece ori în comparație cu vara, din cauza sezonului de încălzire.

În ceea ce privește impactul asupra sănătății, expunerea scurtă la o concentrație ridicată de dioxid de sulf poate provoca dificultăți respiratorii grave, în timp ce expunerea îndelungată la o concentrație scăzută poate duce la infecții ale căilor respiratorii.

Distribuția monoxidului de carbon este relativ similară în toată R. Moldova

În regiunile Bender, Cahul, Glodeni și Chișinău se înregistrează cele mai mari concentrații medii. Poluantul este un produs de ardere incompletă a combustibilului în vehicule, încălzire, centrale electrice pe bază de cărbune, eliminarea deșeurilor și arderea biomasei.

Poluarea din zona Cahul se explică prin prezența în imediata apropiere a celei mai mari fabrici siderurgice românești (Combinatul Siderurgic Galați). Monoxidul de carbon este un gaz toxic, letal în concentrații mari, afectând sistemele respiratorii și cardiovasculare.

La concentrații relativ scăzute, provoacă dificultăți de respirație, capacitate fizică redusă, migrene, greață, printre alte simptome.

În timp ce cercetarea și corelația dintre poluarea aerului și sănătate sunt necesare pentru cazul Moldovei, cea mai recentă analiză a Băncii Mondiale relevă o situație îngrijorătoare. Potrivit Băncii Mondiale, la nivel global, costul asociat cu daunele asupra sănătății cauzate de poluarea aerului înconjurător este estimat la 5,7 trilioane de dolari SUA, echivalent cu 4,8% din PIB-ul global.

În diferite țări, povara economică a poluării asociată cu mortalitatea și morbiditatea prematură este, de asemenea, semnificativă, echivalentă cu 5-14% din PIB-ul țărilor.

Deși studiul conchide că poluarea aerului în Republuca Moldova este, în general, scăzută în comparație cu majoritatea țărilor europene, el subliniază, de asemenea, faptul că există mai mulți poluanți care nu sunt observați în prezent de satelitul Sentinel 5P, care pot fi totuși identificați prin măsurători la sol, furnizate de sistemul național de monitorizare a aerului.

Pentru a diminua nivelurile globale de poluare și impactul acestora asupra sănătății umane și a calității vieții de zi cu zi, se recomandă reducerea centralelor pe bază de cărbune și a subvenționării combustibililor fosili, și axarea pe obiectivele economiei verzi și a programelor destinate realizării acestora.

În timp ce poluarea nu este întotdeauna vizibilă cu ochiul liber, ea este totuși impregnată „picătură cu picătură” de corpurile umane, până la un punct în care nu mai există cale de întoarcere.