Igor Dodon rămâne în arest la domiciliu. Curtea de Apel a respins recursul procurorilor
Fostul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, rămâne în arest la domiciliu. Curtea de Apel Chișinău a respins pe 31 mai recursul procurorilor care au cerut ca Igor Dodon să fie plasat în arest preventiv în penitenciarul numărul 13 din Chişinău și a menținut hotărârea primei instanțe.
Astfel, Igor Dodon rămâne în arest pentru încă 22 de zile. Procurorii au precizat că au prezentat în instanță probe noi, dar acestea nu au fost suficient de convingătoare, astfel încât decizia să fie schimbată.
Fostul președinte este bănuit de corupere pasivă, organizarea, dirijarea și acceptarea cu bună-știință a finanțării partidului politic de către un grup criminal organizat, trădare de Patrie și îmbogățire ilicită.
Dodon a declarat că se consideră nevinovat şi este gata să colaboreze cu organele de anchetă
Precizăm că, procurorii au înaintat solicitarea în instanța de judecată după ce ex-președintele Igor Dodon a fost reținut pentru 72 de ore, urmare a perchezițiilor desfășurate în dimineața zilei de 24 mai, când ofițerii Serviciului de Informații și Securitate, CNA, în comun cu procurorii anticorupție, au descins la domiciliul fostului președinte, precum și în alte locații.
Amintim că, în dimineața de 24 mai, Igor Dodon a fost reținut pentru 72 de ore, fiind învinuit de coruperea pasivă, acceptarea finanțării partidului politic de către o organizație criminală, trădare de patrie și îmbogățire ilicită.
Membrii Partidului Socialiștilor consideră că reținerea fostului președinte Dodon este un „show de doi bani” și un „cadou politic” pentru Maia Sandu, cu ocazia zilei de naștere a președintei. Mai mult, aceștia consideră că învinuirile aduse sunt nefondate.
Potrivit acuzatorilor de stat, pedeapsa maximă în dosarul în care este vizat Igor Dodon este de până la 20 de ani de închisoare.
Maxim Lebedinschi, avocatul lui Igor Dodon, afirmă că ex-președintele Republicii Moldova este victima unei „tentative de intimidare”, iar dosarul său este „unul politic și nu unul bazat pe fapte”.
