doc | Ce urmează după ce Chicu a refuzat să fie premier interimar? Sandu, obligată să desemneze o candidatură
Premierul demisionar, Ion Chicu, a anunțat astăzi pe Facebook că 31 decembrie 2020 va fi ultima sa zi de muncă la Guvern. Astfel, acesta refuză să fie prim-ministru interimar până la instalarea unui nou Guvern. Anunțul vine la o zi după ce Ion Chicu și-a anunțat demisia din funcția de premier.
Ce urmează în aceste circumstanțe? ZUGO a consultat legislația relevantă și îți prezintă pașii ce urmează.
Premierul interimar trebuie numit din rândul actualilor miniștri
Potrivit Constituției (art. 101, alineat 2), „în cazul imposibilităţii prim-ministrului de a-şi exercita atribuţiile sau în cazul decesului acestuia, preşedintele Republicii Moldova va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar până la formarea noului Guvern”.
Astfel, Legea Supremă îi indică expres Maiei Sandu să numească un premier interimar din rândul membrilor actualului Guvern.
Lista scurtă, formată din opt oameni
Având în vedere că, deopotrivă cu Chicu, și miniștrii Sănătății (Viorica Dumbrăveanu), Economiei (Anatol Usatîi) și Finanțelor (Sergiu Pușcuța) pleacă din funcție din 1 ianuarie, premierul interimar al Republicii Moldova ar urma să fie ales dintre următoarele persoane, membre ale Guvernului:
Olga Cebotari, viceprim-ministru pentru Reintegrare
Pavel Voicu, ministru al Afacerilor Interne
Fadei Nagacevschi, ministrul Justiției
Aurel Ciocoi, ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene
Victor Gaiciuc, ministrul Apărării
Lilia Pogolșa, ministru al Educației, Culturii și Cercetării
Ion Perju, ministru al Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului
Irina Vlah, guvernator (Bașcan) al UTA Găgăuzia
Cu alte cuvinte, președinta proaspăt intrată în funcție are de ales tot din garnitura actualului Executiv.
Premierul interimar trebuie desemnat până la 5 ianuarie 2021
Totodată, Legea cu privire la Guvern stabilește la articolul 23 că Maia Sandu trebuie să numească un premier interimar în decurs de cinci zile de la plecarea lui Ion Chicu din Executiv.
Până la numirea prim-ministrului interimar, atribuțiile acestuia sunt exercitate de prim-viceprim-ministru, în cazul lipsei prim-viceprim-ministrului – de către cel mai în vârstă viceprim-ministru, iar în cazul lipsei viceprim-miniștrilor – de către cel mai în vârstă ministru.
Astfel, în cazul în care Maia Sandu nu va propune un prim-ministru interimar în interiorul termenului de cinci zile (adică până la 1 ianuarie 2021), această funcție îi va reveni Olgăi Cebotari, viceprim-ministru pentru Reintegrare. Ea este, de altfel, și cea mai tânără membră a actualului Cabinet de miniștri.
În vârstă de 28 de ani, ea deține și cetățenia Federației Ruse. Olga Cebotari ar fi apărut pentru prima dată în vizorul presei după o investigație în care s-a descoperit că, în 2019, aflându-se la conducerea unei organizații, ar fi transformat Ambasada Republicii Moldova la Moscova în biroul sediului electoral pentru alegerile parlamentare din februarie. Cel puțin, acest lucru rezultă din verificarea efectuată de Ministerul de Externe în misiunea diplomatică.
În cazul imposibilității premierului interimar de a-și exercița atribuțiile, șeful statului este în drept să-l revoce din funcție și să numească în locul acestuia un alt prim-ministru interimar.
Totodată, prim-ministrul interimar își desfășoară activitatea până la depunerea jurămîntului de către membrii noului Guvern.
