Cu tweeturi, nu cu tancuri. Politico: Cum a încercat Vladimir Putin să cucerească România
Dacă invazia Ucrainei în 2022 de către Vladimir Putin a fost una clasică, cu tancuri și forțe militare, tentativa sa din 2024 asupra României a fost una subtilă, dar la fel de periculoasă — o invazie digitală. Potrivit unei analize publicate de Politico, președintele rus a recurs la rețele sociale și campanii de dezinformare în masă pentru a influența alegerile din România și a impune un candidat pro-Kremlin.
Strategia reflectă adaptarea regimului de la Moscova după eșecul militar din Ucraina. În fața rezistenței ucrainene și a eșecului de a controla Kievul, Kremlinul a revenit la o tactică cu rădăcini în epoca sovietică: slăbirea democrațiilor occidentale din interior. Potrivit Politico, Rusia a direcționat milioane de dolari către platforme precum TikTok, Telegram și altele, pentru a crea percepții distorsionate și a promova candidați favorabili Moscovei.
Un exemplu concret analizat de Politico este cazul României. În 2024, serviciile de informații românești și occidentale au descoperit o campanie de interferență masivă, în care Kremlinul l-a promovat pe Călin Georgescu, un candidat practic necunoscut până atunci. În doar două săptămâni, acesta a obținut 21% din voturi, profitând de un câmp electoral fragmentat.
Georgescu a declarat că nu a cheltuit nimic pentru campanie și nu a primit contribuții — o afirmație pe care Politico o descrie drept sfidare a realității și a legii electorale românești. În spatele ascensiunii rapide s-a aflat, potrivit publicației americane, o adevărată „blitzkrieg informațională”, susținută financiar de Moscova, menită să submineze nu doar alegerile din România, ci și interesele NATO, ale Uniunii Europene și ale Statelor Unite.
Campania a fost însă demascată la timp. Conform Politico, Curtea Constituțională a României a anulat primul tur de scrutin pe baza dovezilor de interferență externă și a încălcărilor grave ale legii electorale. În al doilea tur, mobilizarea civică a crescut semnificativ: participarea la vot a depășit 64%, iar românii au ales în mod clar direcția democratică, pro-europeană și pro-NATO. Candidatul susținut de Kremlin a fost înfrânt cu un scor de 54% la 46%.
Politico subliniază că ceea ce s-a întâmplat în România nu este un caz izolat, ci parte dintr-o strategie mai largă a Kremlinului de a influența alegerile din întreaga Europă. În lipsa tancurilor, Putin pariază pe algoritmi, fake news și candidați-marionetă. Dar, așa cum arată exemplul României, democrațiile au în continuare mijloacele și curajul de a riposta.
