fbpx

E sau nu obligată Maia Sandu să o desemneze premier pe Mariana Durleșteanu? Comentariul ex-președintelui CC, Alexandru Tănase

Este sau nu obligată președinta Maia Sandu să o desemneze pe Mariana Durleșteanu, candidata susținută de PSRM-Pentru Moldova, la funcția de prim-ministră? Redacția ZUGO a căutat răspunsuri la această întrebare în Constituție și în hotărârile Curții Constituționale (CC) la acest subiect, dar și a solicitat opinia fostului președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase.

O majoritate din 54 de deputați a propus președintei desemnarea unei candidaturi

Liderul PSRM, Igor Dodon, a propus astăzi, 11 februarie, candidatura Marianei Durleșteanu la funcția de premier, îndemnând fracțiunile parlamentare să adune cel puțin 51 de semnături pentru a o propune președintei Maia Sandu. În scurt timp, platforma Pentru Moldova (formată din Partidul Șor și câțiva ex-democrați) și-a declarat susținerea pentru inițiativă.

La scurt timp, în plenul Parlamentului socialistul Corneliu Furculiță a dat citirii o declarațe de formalizare a coaliției PSRM-Pentru Moldova. Acesta a mai declarat că un demers, cu semnăturile a 54 de deputați, este înregistrat (la acea oră) la Președinție.

Citește și: „Zero voturi”. Parlamentul a spus NU: Candidatura Nataliei Gavrilița, respinsă de deputați

Potrivit unei hotărâri a Curții Constituționale din 6 august 2020, președintele este obligat să desemneze candidatul propus de o majoritate parlamentară absolută (minim 50+1 deputați) și formalizată. Totodată, din aceeași hotărâre a CC rezultă că președintele e obligat, ca după consultarea fracțiunilor parlamentare, să desemneze un candidat la funcția de premier, chiar dacă fracțiunile nu sunt de acord cu propunerea sa.

Amintim că președinta Maia Sandu a declarat că are ca scop provocarea alegerilor parlamentare anticipate. Potrivit Constituției, una dintre cele două căi de declanșare a anticipatelor este ca Parlamentul să respingă două candidaturi desemnate de președinte la funcția de prim-ministru. Prima a fost epuizată astăzi în Parlament.

Ce urmează mai departe, după ce în această seară Maia Sandu a ignorat candidatura Marianei Durleșteanu prin desemnarea pentru a doua oară a Nataliei Gavrilița la funcția de premier?

În încercarea de a afla dacă poate sau nu Maia Sandu să ignore candidatura majorității PSRM-Pentru Moldova, și ce ar putea să se întâmple mai departe, am apelat la ex-președintele Curții Constituționale, Alexandru Tănase.

Parlamentul este cel care poate bate cu pumnul în masă?

Potrivit expertului în drept constituțional, în această situație este reglementată de două hotărâri ale Curții Constituționale – din 2015 și 2020 (la care am făcut referire mai sus).

Desemnarea un candidat pentru funcția de prim-ministru este competența exclusivă a președintelui. Această competență urmează însă a fi exercitată in condițiile Constituției. Astfel, dacă în Parlament nu există o majoritatea capabilă să învestească un guvern, președintele capătă în mod automat un rol activ, obținând dreptul să desemneze orice candidat. În situația în care Parlamentul formalizează o majoritate absolută (51 din deputații aleși) capabilă să învestească un Guvern, președintele nu poate impune Parlamentului un candidat, ci va fi obligat să țină cont de voința acestei majorități.

Într-o republică parlamentară, cum este Republica Moldova, Guvernul este responsabil în fața Parlamentului și nu în fața președintelui. Din aceste considerente, în acest mecanism co-decizional, polul decizional de greutate desigur că aparține Parlamentului”, ne-a spus Alexandru Tănase.

Potrivit lui, aceasta a fost și logică pe care a urmat-o Maia Sandu. „Imediat după demisia guvernului Chicu, Maia Sandu a avut consultări cu fracțiunile parlamentare, în urma cărora a constatat că în Parlament lipsește o majoritate capabilă să investească un Guvern. Din acel moment președintele a dobândit un rol activ, care i-a dat dreptul (dar și obligația constituțională) de a desemna un candidat pentru funcția de premier. De altfel, președintele a acționat conform Constituției, desemnând-o pe dna Gavrilița pentru a forma Guvernul”, ne-a mai spus expertul în drept constituțional.

Astăzi, un grup de 54 de deputați azi au făcut public faptul că au propria candidatură la șefia Guvernului. Din declarațiile dnei președinte ar rezulta că această decizie a fost formalizată și transmisă oficial la Președinție. Astfel, președintele avea în față două opțiuni: putea desemna candidatul majorității parlamentare, sau – dacă are argumente – avea dreptul să respingă motivat această candidatură, cerându-le celor care au semnat documentul să desemneze un alt candidat. Dacă semnatarii își mențin punctul de vedere, președintele e obligat să desemneze candidatul respectiv”, a punctat Tănase.

„Președinta a ales o a treia cale”

În opinia sa, Maia Sandu a ales o a treia cale – nu a venit cu un refuz oficial al candidaturii Marianei Durleșteanu, și nici n-a formulat obiecții în privința ei, dar a desemnat-o din nou pe dna Gavriliță, argumentând cu faptul că asupra unor parlamentari planează suspiciuni de corupție iar alții au fost implicați în furtul miliardului.

Din punctul meu de vedere, dacă ar fi să urmăm spiritul Constituției și logica Hotărârilor Curții Constituționale, obiecțiile președintelui ar fi trebuit să se refere la calitățile candidatului propus pentru funcția de prim Ministru și nu la calitatea celor care votează. Eu nu cunosc nicio țară unde președintele ar avea dreptul să ignore voința constituțională a Parlamentului pe motive de acest gen”, a precizat Alexandru Tănase.

Acesta este de părere că, cel mai probabil, decretul de desemnare, din nou, a candidaturii Nataliei Gavriliță, va fi atacat la Curtea Constituțională.

Cel mai probabil acest decret va fi contestat la CCM, iar Curtea va trebui să răspundă la această întrebare: este sau nu în drept președintele să refuze desemnarea unui candidat pentru funcția de prim ministru (împotriva căruia nu are obiecții), pe motiv că are obiecții față de deputații care o sprijină. Va fi o speță interesantă. Inedită chiar”, a adăugat Tănase.

Redacția ZUGO precizează că în timpul redactării acestui articol, PSRM a anunțat deja că va sesiza CC cu privire la decizia Maiei Sandu, pe care sociliaștii o califică drept uzurpare a puterii în stat.

Citește și: Durleșteanu: „Am fost asigurată că Partidul Șor nu va semna pentru candidatura mea”

Urmărește cele mai importante noutăți și pe canalul de Telegram ZUGO.

Articole asemănătoare

Back to top button