Studiu de caz: Cum manipulează unele instituții media prezentarea sondajelor de opinie

Sondajele de opinie reprezintă adesea un prilej pentru unele surse media de a manipula. Ignorarea contextului, prezentarea unor opinii ca fapte și estomparea sunt câteva dintre procedeele folosite într-o știre kp.md despre sondajul IPRE și CBS-AXA („Percepția cetățenilor cu privire la procesul de integrare europeană al Republicii Moldova”) publicat în luna iulie 2023.

De ce știrea de la KP este părtinitoare și ce procedee de manipulare au fost folosite?

Titlul ales de autorul materialului a fost „Antiratingul președintelui a ajuns la aproape 60 la sută, majoritatea cetățenilor sunt împotriva părăsirii CSI și a Unirii, iar PAS beneficiază de asistență UE: Dar cui în Moldova îi pasă de părerea oamenilor, cu excepția locuitorilor din țară”.

Acest titlu are rolul de a induce cititorilor opinia precum că autorităților nu le pasă de părerea oamenilor. În realitate, această presupusă situație nu este altceva decât o opinie a autorului. Un astfel de limbaj este contrar Codului Deontologic al Jurnalistului, care are un capitol aparte care se referă la „Separarea faptelor de opinii”. Astfel, „jurnalistul trebuie să facă o distincție clară între fapte și opinii și să nu prezinte opiniile drept fapte” și că „își exprimă opinia în mod onest și etic, fără a denatura deliberat fapte sau date”.

Accentul în titlu este pus pe „antirating-ul” președintei Maia Sandu, care este, potrivit autorului știrii, de 58%. Ca „dovadă” sunt prezentate rezultatele sondajului:

Autorul materialului nu a mințit atunci când a afirmat că lipsa de încredere a populației pentru șefa statului este de 58%, dar a manipulat prin faptul că a pus accentul pe această informație, deși anume Maia Sandu se bucură de cea mai mare încredere din partea respondenților sondajului – de aproape 40%. Totodată, a fost trecut cu vederea faptul că următorii politicieni din listă (Igor Dodon (64%), Vladimir Voronin (68%), Ilan Șor (70%) ș. a.) au un „antirating” și mai mare decât cel al președintei, cea din urmă fiind prezentată exclusiv sub aspect negativ din punct de vedere al rating-ului, chiar dacă se bucură de cel mai mare rating, după cum menționasem, dintre toți politicienii din Republica Moldova. Această metodă de manipulare poartă denumirea de „estompare”.

„Estomparea este o tehnică de manipulare, manifestată prin accentul pe detalii în detrimentul esenței, tocmai ca să se abată atenția cititorului de la faptele relevante. De exemplu, afirmația că „antiraitingul președintei a ajuns la 58%” este o formă de estompare, or, principalul fapt rămâne acela că președinta este în continuare pe primul loc în topul încrederii populației (chiar dacă, posibil, raitingul ei e în scădere)”, ne-a explicat președinta Consiliului de Presă din Republica Moldova, Viorica Zaharia.

„Prezentarea cifrelor fără plasarea lor într-un context, în acest caz, fără vreo comparație, este la fel o formă de manipulare. Când spui că „antiraitingul a crescut”, fără să spui în raport cu ce date și cu care perioadă, nu faci decât să manipulezi publicul, impunându-i opinia proprie (a jurnalistului care scrie)”, a adăugat experta media.

Atitudinea subiectivă a autorului știrii se observă și la prezentarea rezultatelor sondajului în materie de încredere în politicieni. Astfel, deși potrivit sondajului Maia Sandu este lideră la capitolul încredere, știrea îl prezintă pe Igor Dodon ca principalul oponent al președintei. Folosirea acestui context nu este una întâmplătoare și se înscrie în stilul materialului – de a minimiza încrederea în guvernare și reprezentanții acesteia.

Codul Deontologic al Jurnalistului indică clar cum sunt reflectate sondajele de opinie

„În primul rând au fost încălcate normele de reflectare a sondajelor de opinie, expuse clar în Codul Deontologic al jurnalistului, p. 2.23: rezultatele sondejelor nu trebuie prezentate drept fapte împlinite (așa cum s-a întâmplat în cazul KP) și este nevoie ca acestea să fie însoțite de informația despre organizația care a făcut sondajul – întrucât este relevantă credibilitatea ei -, perioada în care au fost realizat sondajul, eșantionul și marja de eroare. Nu găsim toate aceste informații în știre”, explică Viorica Zaharia.

Potrivit expertei media, la prezentarea răspunsurilor la întrebarea despre participarea la Adunarea națională „Moldova Europeană” s-a folosit manipularea prin excluderea contextului.

„Jurnaliștii ar fi trebuit să ofere informații de context despre adunare și despre datele oficiale privind participarea. Or, când menționezi că la un eveniment de două ore care a avut loc în capitala țării au participat 10,5% din populație, așa cum arată sondajul, iar alți 36,7% l-au urmărit video sau online, s-ar putea ca percepția celui care citește să fie alta decât cea prezentată de KP, care insistă că pentru majoritatea populației evenimentul nu a fost unul de interes”, spune Viorica Zaharia.

De asemenea, alte rezultate au fost prezentate exclusiv dintr-o perspectivă negativă și tendențioasă, estompându-se esența faptelor – afirmă experta media.

Afirmația despre „politica antirusă a autorităților R. Moldova” încalcă grav principiile jurnalismului, întrucât reprezintă o opinie a jurnalistului prezentată drept fapt/adevăr. Mai mult, despre „politica antirusă a autorităților R. Moldova” vorbesc reprezentanții Federației Ruse, care au acuzat, în mai multe rânduri, puterea de la Chișinău de retorică antirusească. Cu alte cuvinte, autorul materialului aderă la retorica oficială a Moscovei, care, prin vocea Mariei Zaharova, purtătoarea de cuvânt Ministerului rus de Externe, a acuzat autoritățile moldovene, în ultima perioadă, de politică și retorică antirusă (exemple aici, aici și aici).

Cu toate acestea, trebuie făcută diferența între atitudinea autorităților moldovene față de politica autorităților Rusiei (inclusiv în contextul invaziei militare a Ucrainei) și, respectiv, față de poporul rus. Or, cele două dimensiuni nu pot fi confundate.

Minciuna, ca instrument al manipulării

Cei de la KP au recurs chiar și la minciuni. De exemplu, au afirmat că doar 12,9% dintre cetățeni sprijină intenția autorităților de a ieși din Comunitatea Statelor Independente (CSI).

Rezultatele sondajului arată că, de fapt, 34,9% dintre respondenți ar susține ideea ieșirii Republicii Moldova din componența CSI, adică de peste două ori mai mult decât a indicat autorul știrii.

Trebuie să mai evidențiem faptul că deși rezultatele sondajului arată că 59,2% dintre cetățeni ar susține aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, știrea KP trece cu vederea acest lucru, concentrându-se pe opțiunile respondenților care doresc relații mai strânse cu Rusia, CSI, Uniunea Vamală.

Istoricul de promovare a narațiunilor rusești și legătura directă cu politica moldovenească

O analiză a Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) din 2018 concluziona că mai multe surse media online rusești prezente în Republica Moldova (sputnik.md, kp.md, vedomosti.md) promovează activ informații manipulatorii care propagă interesele Kremlinului în spațiul mediatic din Republica Moldova.

De altfel, kp.md este o sursă media fondată și finanțată de la Moscova, ce urmează întocmai narativele propagandei rusești. Site-ul (dar și ziarul Комсомольская правда  – Komsomolskaya Pravda) au promovat intens interesele Partidului Socialiștilor în ultimii ani, fiind deținut de către „Exclusiv Media” SRL, compania fostului președinte al fracțiunii socialiștilor din Parlament, Corneliu Furculiță. Într-o investigație a Ziarului de Gardă din anul 2021 se arată că „Exclusiv Media” SRL mai deținea și ziarul „Аргументы и Факты в Молдове” (Argumentî i Faktî – aif.md). Totodată, numele companiei „Exclusiv Media” figura într-o cauză penală pe faptul spălării banilor în proporții deosebit de mari, cauză la care a fost conexat și procesul penal pe faptul unei eventuale finanțări din exterior a PSRM.

Recomandări pentru a nu cădea în plasa dezinformării

„Sondajele de opinie trebuie prezentate de o manieră neutră și cu foarte mare acuratețe, cu demonstrarea explicită a diagramelor și graficelor, fără accent exagerat pe un „personaj” sau altul și, obligatoriu, cu informația despre compania de sondaje, perioada și marja de eroare. Dacă aceste elemente nu sunt prezentate, evitați să vă informați despre sondaje din astfel de surse”, mai afirmă președinta Consiliului de Presă, Viorica Zaharia.

ZUGO îți propune câteva recomandări pentru informarea din sursele media online. Iată câteva aspecte care te pot pune în gardă:

• Știrea are un titlu alarmant, senzațional sau nejustificat de conținutul materialului
• Autor anonim sau care nu este menționat
• Pe site nu există informații cu privire la identificarea proprietarilor și jurnaliștilor
• De pe site lipsesc informații de contact: adresă, număr de telefon, e-mail etc.
• Știrea nu răspunde la întrebările Ce? Cine? Unde? Când? Cum?
• Autorul își dă cu părerea sau scoate informații din context
• Nu s-a respectat dreptul la replică al persoanelor/instituțiilor, în cazul în care materialul conține acuzații

Pentru a te asigura că nu intri în plasa știrilor false și manipulatorii, poți verifica informațiile din surse oficiale.

Acest articol a fost scris în cadrul proiectului „Sprijinirea gândirii critice și rezistența la dezinformare în Republica Moldova”, implementat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, cu susținerea financiară a Ambasadei Finlandei la București.