O companie ucraineană, care ar fi conectată cu Platon, încearcă să taxeze Republica Moldova cu un miliard de lei pentru o datorie veche

O decizie a Curții Districtuale Columbia permite unei companii din Ucraina să înceapă procesul de urmărire a proprietăților Republicii Moldova de pe teritoriul SUA. Firma își revendică o datorie ajunsă la 58 milioane de dolari, sau peste un miliard de lei, și a fost deținută, până mai ieri, de un tânăr de 24 de ani din Zaporojie care, în 2019, era în căutarea unui loc de muncă.

Anterior, aceeași datorie au încercat s-o încaseze alte cinci companii din Insulele Virgine Britanice, Ucraina și Marea Britanie. Cel puțin două dintre ele erau conectate la controversatul om de afaceri Veaceslav Platon, scrie Rise Moldova.

Pe 15 ianuarie 2021, Curtea Districtuală Columbia din SUA (cu rol de curte de apel) a examinat un dosar privind încuviințarea și recunoașterea unei hotărâri arbitrale străine împotriva statului Republica Moldova. Mai exact, Curtea a trebuit să decidă dacă, anterior, instanța de district (cu rol de instanță de fond) din SUA a confirmat corect hotărârea din octombrie 2013 a unui tribunal din Paris, prin care Republica Moldova a fost obligată să plătească unei companii ucrainene un total de 600 de milioane de lei (circa 46,5 milioane dolari la cursul de atunci – n.r.).

Dosarul din SUA e parte a mult-discutatului proces dintre Republica Moldova și Energoalians (în unele documente apare ca Energoalians TOV, Energoaliance sau Energoalliance), inițiat după ce, la finele anilor ‘90, ÎS Moldtranselectro a cumpărat energie electrică din Ucraina prin intermediul unui offshore din Insulele Virgine Britanice, iar în urma livrărilor s-ar fi format o datorie de circa 196 de milioane de lei, lucru negat de autoritățile de la Chișinău.

Ce a decis instanța de apel din SUA 

Curtea Districtuală a confirmat decizia instanței inferioare, respingând afirmațiile Moldovei precum că nu era de competența ei să examineze o astfel de cerere și că recunoașterea unei hotărâri arbitrale străine în timpul suspendării anumitor proceduri reprezintă „o eroare”.

Aceasta a concluzionat că prima instanță nu a abuzat de discreția sa în acordarea dobânzii prejudiciabile, pentru a compensa în mod adecvat compania ucraineană pentru valoarea în timp a banilor. Pe de altă parte, Curtea Districtuală a cerut de la instanța inferioară să examineze dacă datoria pe care o are de achitat Moldova trebuie să fie calculată în lei sau în dolari. De la decizia Tribunalului de arbitraj de la Paris din octombrie 2013, leul s-a depreciat cu circa 30% faţă de dolarul american, doar că nici compania ucraineană, și nici judecătorii din prima instanță, nu au explicat de ce Moldova ar trebui să suporte costul deprecierii monedei.

„Concluzionăm că instanța districtuală nu a contabilizat în mod adecvat interesele pe care Moldova le-ar fi putut dezvolta în mod rezonabil pe baza acțiunilor Energoaliance în timpul arbitrajului. Din motivele expuse mai sus, confirmăm decizia din 13 noiembrie 2018 a instanței de circumscripție, precum și partea din decizia din 23 august 2019 care confirmă hotărârea arbitrală și acordă dobândă de prejudiciu”, se arată în decizia Curții Districtuale Columbia.

Disputa dintre ministru și consiliera președintei

Decizia instanţei de peste ocean a generat la Chișinău diferite interpretări. De exemplu, Fadei Nagacevschi, ministrul Justiţiei în exerciţiu, a declarat că aceasta este favorabilă Republicii Moldova şi că, de fapt, ţara noastră nu va plăti.

„Această hotărâre arbitrală se încearcă a pune în executare în diferite state ale lumii, inclusiv în SUA. Mai întâi a fost o primă hotărâre – prin care s-a recunoscut, și a doua hotărâre – prin care s-a blocat, în principiu, executarea hotărârii. Faptul că s-a blocat procedura de urmărire în SUA este în folosul nostru, pentru că obținem termen suplimentar pentru examinare. Deci, ca să fie clar, suma de aproape 60 de milioane dolari pe care Republica Moldova trebuia să o achite ca un prejudiciu companiei ucrainene a fost oprită”, spune Fadei Nagacevschi într-un comentariu pe Facebook.

Pe de altă parte, Olesea Stamate, predecesoarea lui Nagacevschi la șefia Ministerului Justiţiei și, actualmente, consilier prezidențial, susține că decizia nu este nici pe departe în favoarea Republicii Moldova.

„Cele 58 de milioane nu au fost salvate. Din contra, Curtea de Apel a menținut decizia primei instanţe, doar că a solicitat primei instanţe să se expună dacă banii urmează a fi achitați în lei sau dolari. Mai exact, asta spune Curtea în decizia sa, dacă e sa vedem originalul în engleză”, a adăugat Olesea Stamate.

Doar că, indiferent de interpretare, avocatul Sorin Dolea, specializat în arbitraje internaționale, consideră că, în urma deciziei instanței americane, firma din Ucraina va începe, cel mai probabil, urmărirea bunurilor Republicii Moldova pe teritoriul Statelor Unite care sunt pasibile de executare.