foto | Locuitorii oraşului Lviv încearcă să-şi protejeze patrimoniul cultural de teama bombardamentelor
Rezidenţii din Lviv au învelit numeroasele statui din centrul oraşului în burete, folie protectoare şi materiale ignifuge pentru a le proteja de un eventual atac al armatei ruse, scrie Agerpres, cu referire la AFP.
Din statuia lui Neptun, care domină alături de alte sculpturi inspirate din mitologiile greacă şi romană piaţa centrală din acest oraş cu 700.000 de locuitori, doar tridentul a mai rămas la vedere. Statuile reprezentându-i pe Amfitrita, Diana şi Adonis au avut o soartă similară.
Localnicii depun eforturi pentru a proteja, cu mijloace improvizate, bogata moştenire culturală care i-a adus oraşului Lviv înscrierea pe lista patrimoniului mondial UNESCO.
La originea acestui demers se află Andrii Saliuk, directorul Agenţiei pentru protecţia monumentelor, care în vremuri de pace sensibilizează locuitorii şi autorităţile în legătură cu conservarea patrimoniului.
„Când a început „faza acută” a războiului, un istoric de artă a venit să-mi spună că dacă va avea loc un bombardament, ferească Domnul, am putea pierde vitraliile”, a declarat acesta pentru AFP din biroul său, decorat cu drapele ucrainene şi însemnele numeroaselor batalioane care se confruntă în estul ţării.
Un iubitor al patrimoniului, Andrii Saliuk şi-a dat seama că nu este timp de pierdut. „N-am mai aşteptat ca guvernul să ia măsuri, ca cineva să facă o cerere de obţinere de fonduri. Am făcut rost de bani, am strâns o echipă şi am cumpărat materiale”, a urmat el precizând că a fost sprijinit de donatori generoşi.
Alături de Andrii Saliuk se află restauratori de artă, dar şi contractori, buni cunoscători ai şantierelor în construcţie. Aceştia sunt cei care au recomandat materialele utilizate pentru a proteja vitraliile numeroaselor biserici din oraş.
„Nu putem face singuri totul”
Andrii Potchekva este unul dintre restauratori. Cu casca de protecţie pe cap, acest bărbat de circa 40 de ani supervizează instalarea panourilor de protecţie la vitraliile Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din Lviv, construită la sfârşitul secolului al XIV-lea.
„Suntem conştienţi cu nu le vom putea proteja în cazul unui impact direct, dar încercăm pe cât de mult posibil să le protejăm de pagube uşoare, cum ar fi în urma unui incendiu, o undă de şoc sau mici fragmente”, a spus el aruncând o privire către macaraua care montează panourile.
Pe o latură a catedralei, o statuie impunătoare care reprezintă Sfântul Mormânt a fost deja învelită în burete şi folie protectoare sub privirea aprobatoare a Liliei Onichtchenko, responsabilă pentru protejarea patrimoniului cultural din partea municipalităţii Liov.
„Mi-am consacrat toată viaţa protecţiei patrimoniului cultural şi (…) nu aş vrea ca rezultatele muncii noastre să fie distruse de război”, a spus femeie în vârstă de 66 de ani.
Într-o biserică armeană, un altar din lemn din secolul al XIV-lea restaurat recent a fost dezmembrat şi mutat pentru a fi protejat, „ca pe vremea Primului Război Mondial”. Potrivit Liliei Onichtchenko, muzeele din oraş au pus la rândul lor la adăpost exponatele.
După ce a început cu „obiectele cele mai fragile”, Andrii Saliuk doreşte acum să treacă la etapa următoare.
„Oamenii ne întreabă ce avem de gând să facem cu operele de artă din interiorul bisericilor. Am fi bucuroşi să îi ajutăm, să îi coordonăm, dar nu putem face totul singuri”, a mărturist acesta.
