fbpx

O cântăreață din Moldova povestește cum s-a tratat de COVID-19: „Cel mai mult îmi era frică pentru părinții mei”

Cântăreața Tatiana Spînu a avut virusul COVID-19. Mărturisirea a fost făcută chiar de ea pe pagina de Instagram.

Urmărește-ne pe Telegram și Instagram.

Tânăra a relatat că primul lucru care a făcut-o să creadă că este bolnavă a fost lipsa mirosului. Ulterior, aceasta a mers la o clinică pentru a face testul, însă a întâmpinat mai multe dificultăți și momente neplăcute, inclusiv în ceea ce privește atitudinea personalului, iar spre seară a aflat diagnoza.

„Rândul nu era mare. În fața mea era doar o fată. Super, o să-mi vină repede rândul – mi-am zis, pentru că stările de rău se făceau tot mai simțite. De atâta oboseala mi se făcea greață și nu mai suportam să stau în picioare. Îmi era atât de cald că îmi părea că leșin. Timp de două ore am stat la acea ușă, dar pentru mine ai fost ca 10.

Asistenta medicală alegea pe cine să primească, iar eu doar trebuia sa aștept. Pe scaun nu aveam voie să ma așez, așa a zis lucrătorul medical, pentru ca era în încăpere. Multe alte momente neplăcute și toate aveau o cauza: nu aveam programare! Am ieșit din acea clinică și m-am îndreptat spre casă pentru a-mi aștepta verdictul care a venit spre seară în aceeași zi. Răspunsul a venit pozitiv!

Cel mai mult îmi era frică pentru părinții mei, că am intrat în contact în acea mică perioadă în care parcă îmi era rău, parcă nu. Dar totuși foarte rău”, a relatat Tatiana.

Aceasta a mai povestit că a fost cel mai interesant atunci când zăcea în pat și citea comentariile oamenilor care spuneau că nu cred în virus. Potrivit cântăreței, ea a avut o formă ușoară, însă s-a simțit „de parcă a fost pe altă planetă”.

„Acum, după ce am trecut prin acest virus, pot să spun că m-am simțit de parcă am fost pe altă planetă și nu doresc nici la dușmanul meu să treacă prin ce am trecut eu, chiar dacă am avut doar forma ușoară. Dar prin ce trec persoanele care au complicații și alte probleme de sănătate? Nici nu vreau să mă gândesc. Cel mai interesant a fost atunci când eu zăceam în pat cu acest virus, transpirată și terminată, mai deschideam telefonul și citeam comentariile oamenilor: nu cred”, a scris Tatiana Spînu.

 

Vezi această postare pe Instagram

 

#coronaviruspozitiv Ce a însemnat pentru mine Coronavirus? (Partea I) La început nu înțelegeam ce se întâmplă cu mine. Parca am răcit, dar parcă nu. Parcă mă dor mușchii de la sală, dar parcă e altfel de durere, dar simțeam fiecare mușchișor în corpul meu de parcă era ceva străin și mă deranja. Parcă mă durea capul, dar parcă nu. Am înțeles că ceva nu este bine atunci când m-am parfumat, dar eu nu aveam miros. Am început să miros acel căpăcel și acea sticluță, dar degeaba. Atunci am înțeles că e timpul ca fac testul. A doua zi de dimineață am deschis prietenul meu Google în ajutor. Am găsit câteva clinici care ne primesc cu brațele deschise pentru cele 700-800 lei în schimb. Ceva mi-a atras atenția: trebuie să îmi fac programare. Buuuun! Sun, nu răspunde nimeni. Nu am mai avut răbdare și am mers de dimineață la una din clinici. Am ales-o după distanță. Rândul nu era mare. În fața mea era doar o fată. Super, o să-mi vină repede rândul, mi-am zis, pentru că stările de rău se făceau tot mai simțite. De atâta oboseala mi se făcea greață și nu mai suportam să stau în picioare. Îmi era atât de cald că îmi părea că leșin. Timp de 2 ore am stat la acea ușă , dar pentru mine ai fost ca 10. Asistenta medicală alegea pe cine să primească, iar eu doar trebuiă sa aștept. Pe scaun nu aveam voie să ma așez, așa a zis lucrătorul medical, pentru ca era în încăpere. Multe alte momente neplăcute și toate aveau o cauza: nu aveam programare! Am ieșit din acea clinică și m-am îndreptat spre casă pentru a-mi aștepta verdictul care a venit spre seară în aceeași zi. Răspunsul a venit: pozitiv! Cel mai mult îmi era frică pentru părinții mei, că am intrat în contact în acea mică perioadă în care parcă îmi era rău, parcă nu. Dar totuși foarte rău. Am ales să mă tratez acasă. După prima zi de tratament am început să mă simt mai ok, puteam dormi și mânca mai bine. Zilele treceau greu, iar de la dormitor până la bucătărie mă odihneam de 2 ori. Oboseala nu a amânat-o nimeni. Cel puțin până la a 10-a zi de la primul simptom.

O postare distribuită de Tatiana Spînu (@tatianaspinu) pe

Articole asemănătoare

Back to top button