Ialoveni, oraș al viitorului? Un proiect de implicare comunitară și de promovare a energiei regenerabile, implementat de Centrul de Inovare și Politici

Vor să transforme Ialoveniul într-un oraș al viitorului. Este vorba despre reprezentanții Centrului de Inovare și Politici din Moldova, care implementează un proiect de implicare comunitară și de promovare a energiei regenerabile, cu suportul financiar al Uniunii Europene.

Proiectul a început în noiembrie 2020 și se desfășoară până în august 2021. Până acum, potrivit managerului de proiecte al CIPM, Ludmila Stuparu, cele mai importante acțiuni au fost:

– conferința de lansare a proiectului cu participarea viceprimarului orașului Ialoveni, primăria Ialoveni fiind partenerul de proiect;

– sesiuni de instruire cu elevi din orașul Ialoveni, intitulate „Discuții despre viitor”, despre
reducerea poluării, protecția mediului și adoptarea unui comportament responsabil de
consum energetic. Sesiunile sunt conduse de Mihai Lupu, expert în eficiență energetică și
energie regenerabilă;

– au fost încheiate acorduri de colaborare cu cele mai importante instituții din acest domeniu:
Institutul de Energetică din Moldova și Agenția pentru Eficiență Energetică. Datorită
colaborării cu aceste instituții, am putut utiliza mascota Energel pentru a explica conceptele
într-un mod atractiv și, de asemenea, au pus la dispoziție instrumente de captare a energiei
regenerabile în scop demonstrativ.

– au fost organizate mese rotunde online, la care au fost prezentate și analizate multiple
proiecte de eficiență energetică și impactul acestora asupra problemelor de mediu;

– au fost realizate două spoturi video cu vloggerița Patricia, în cadrul cărora au fost
prezentate soluții simple, dar cu un impact pozitiv major asupra mediului;

Până acum, au fost organizate nouă sesiuni, în cadrul cărora au fost instruiți 205 elevi din trei
instituții de învățământ din Ialoveni: Gimnaziul „Grigore Vieru”, Liceul Teoretic „Andrei Vartic” și Liceul Teoretic „Petre Ștefănucă”.

Întrebată de ce este atât de important ca tânăra generație să conștientizeze necesitatea utilizării energiei regenerabile și a eficienței energetice, Ludmila Stuparu a afirmat că: „adoptând un comportament responsabil de consum de energie la nivelul comunităților, creștem șansele de a crea o cultură energetică în societate, un model de transmis și generațiilor următoare”

„În viața de zi cu zi, acasă și la serviciu, consumăm mai mult curent electric decât am avea nevoie, de fapt. Acest lucru se traduce constant în costuri mai mari în factura pe energie electrică și, cel mai important, la impact negativ, pe termen lung, asupra mediului înconjurător. Este esențial ca tânăra generație să conștientizeze utilizarea energiei regenerabile și a eficienței energetice, deoarece moștenește un mediu periculos pentru sănătate. Copii noștri sunt cei ce vor trebui să implementeze măsuri de redresare. Tinerii de azi sunt generațiile cheie pentru un mediu sustenabil”, a mai adăugat Stuparu.

Au fost organizate acțiuni orientate și spre adulți?

Acestea vor fi organizate pe 22 mai. Atunci va fi un eveniment de comunitate mai amplu.
Ne propunem să organizăm și două Zile ale Curățeniei, încercând să mobilizăm
comunitatea locală să se implice mai mult în dezvoltarea orășelului lor, relatează Ludmila Stuparu,

Atunci, vom explica cetățenilor orașului Ialoveni și conceptul de sortare a gunoiului corespunzător conform practicilor Uniunii Europene. Din păcate, noi încă nu avem o cultură a reciclării și reutilizării și din acest motiv, observăm la ieșirea din fiecare localitate din țara noastră câte un loc plin de gunoaie, care nu numai că nu este estetic, dar ne afectează sănătatea încet-încet. Proiectul nostru vrea să aducă practicile europene mai aproape de cetățenii Republicii Moldova. Să îi încurajăm să devenim cu toții mai responsabili, și să ne placă să locuim în curățenie și civilizație, și să ne bucurăm de natură și aer curat.

În ce măsură aceste acțiuni vor avea continuitate și după încheierea proiectului?

Din fericire, noi, Centrul de Inovare și Politici din Moldova, suntem foarte norocoși. Avem o relație de colaborare excelentă cu primăria Ialoveni. Există o deschidere și o receptivitate uimitoare din partea primarului și viceprimarului orașului Ialoveni. Au ambiția de a face din orașul lor unul al viitorului. Nu ratează nicio ocazie de a implica societatea civilă să îi ajute în realizarea acestui obiectiv. Cel mai mult ne bucură că se orientează spre inovare și sustenabilitate.

Inițial proiectul „Ialoveni – orașul viitorului” presupunea și instalarea de panouri fotovoltaice pe clădirea publică a Școlii de Arte și a Bibiliotecii „Petre Ștefănucă” din Ialoveni. Însă, această componentă de infrastructură nu a fost aprobată de finanțatori, din motiv că nu aveam timp suficient pentru a o implementa. Proiectul este limitat pentru 12 luni, însă pentru a implementa componenta de infrastructură ar fi fost nevoie de 17 luni.

Din acest motiv, noi, Centrul de Inovare și Politici din Moldova, împreună cu primăria Ialoveni, ne propunem să colaborăm pe termen lung ca să găsim o oportunitate pentru a implementa și componenta de infrastructură pe care ne-am propus-o inițial. Așadar, proiectul va avea continuitate. Nu ne oprim aici. Pentru a face din Ialoveni un oraș al viitorului e nevoie de mai mult de 12 luni, iar noi vom insista până vom reuși.

Care a fost bugetul proiectului? Cât de important a fost suportul european în implementarea măsurilor?

Bugetul proiectului este de 560,605 lei. Vreau să punctez aici că fiecare leu al proiectului este pe deplin justificat, iar UE îți acordă buget atunci când proiectul merită și corespunde cu valorile și practicile europene. Nu se va acorda niciodată mai mulți bani decât este necesar. Susținerea europeană pentru proiectul nostru și, în general, pentru dezvoltarea Republicii Moldova, este o binecuvântare.

Precizez că nu am folosit un termen exagerat. Nici nu vreau să îmi imaginez cum ar fi țara noastră fără sprijinul Uniunii Europene. Și aici nu mă refer doar la suportul financiar, ci mai ales la cultura și valorile europene pe care le inspiră cetățenilor Republicii Moldova. Probabil, dacă nu ar fi fost UE, nu am fi vorbit acum despre energie regenerabilă, eficiență energetică, reciclare și măsuri anti-poluare. Și aici vă dau și exemplul Bucureștiului, căci eu locuiesc o bună parte de timp acolo. Bucureștiul este un oraș foarte poluat. Comisia Europeană a tot cerut măsuri din partea primăriei, conform directivei europene din acest domeniu.

Primăria București are acces la fonduri europene consistente pentru a rezolva problema poluării. Nu a făcut-o la timp, ignorând atenționările Comisiei Europene legate de depășirea valorilor limită privind poluarea aerului cu pulberi în suspensie (PM10). Anul trecut, România a fost condamnată de Curtea de Justiție a UE pentru eșecul sistematic de a reduce poluarea din București, cu efecte negative, greu de estimat, asupra sănătății locuitorilor. În cele din urmă, România a intrat în infringement pe această tematică, ceea ce a pus o presiune mare pe conducerea orașului, atât din partea populației, cât și din partea Guvernului. În prezent, după multă vreme, au început să se ia măsuri active, iar rezultatele pozitive se simt și se văd prin valorile măsurate de senzori.

Ce vreau să zic prin prezentarea acestui exemplu este că Uniunea Europeană oferă resursele financiare, dar și urmărește obținerea de rezultate pozitive pentru cetățeni. Astfel, deciziile guvernamentale sunt călăuzite spre un viitor mai bun al cetățenilor. În Republica Moldova directivele europene nu sunt decât recomandate, bineînțeles, însă este spre binele nostru, al tuturor, să ne ghidăm după ele și să încercăm să ajungem cât mai aproape de indicatorii UE.

Ce alte acțiuni mai sunt planificate în cadrul proiectului?

Vom organiza o tabără de vară pentru copiii din orașul Ialoveni, dar și din satele alăturate. Scopul este să îi facem să conștientizeze necesitatea de a avea grijă de mediu și de sănătatea lor. Am pregătit jocuri și distracție, dar toate acestea au un scop educațional. Avem programate sesiuni de instruire cu cetățenii adulți, dar și acestea vor fi într-un limbaj foarte accesibil.

Încercăm să renunțăm la limbajul de specialitate care îi îndepărtează pe oameni. La aceste sesiuni cu cetățenii adulți ne propunem să îi motivăm să se implice cât la mult în dezvoltarea orașului. O componentă specifică va fi adresată eficienței energetice și energiei regenerabile. Am pregătit și trei seturi de recomandări, care să ne ajute să adoptăm un comportament responsabil de consum energetic.

Pe scurt: Recomandările din primul set nu presupun niciun cost: este necesară doar o simplă schimbare de atitudine față de consumul de energie electrică. Al doilea set de recomandări identifică noile tehnologii care ne ajută să economisim energie cu costuri relativ reduse și cu o perioadă de recuperare a investiției, redusă și ea. Al treilea set de recomandări vine cu cinci tipuri de investiții mari care pot reduce semnificativ consumul de energie, dar și care contribuie la susținerea unui mediu sănătos și durabil.

Vom fi cât mai concreți în informarea cetățenilor. Vom da și cifre, însă acestea vor fi puse în context, astfel încât să fie ușor de înțeles. Spre exemplu, un consum de energie electrică de doar 10 kWh generează aproape 3 kilograme de CO2. Iar dacă respectăm regula de bază de a nu lăsa lumina aprinsă dacă nu suntem în cameră/birou/sală de curs, am putea economisi până la 60 kw/an.

Sperăm să reușim cu această campanie de conștientizare, deoarece doar atunci când înțelegem în profunzime importanța eficienței energetice, folosirea energiei regenerabile și adoptarea unui comportament responsabil față de mediu, vom putea ajunge la civilizație și bunăstare. Degeaba avem resurse financiare, dacă nu avem educația necesară. Oamenii trebuie, în primul rând, să înțeleagă cât de periculoasă este poluarea pentru sănătatea lor. De abia când au văzut ce scorarată senzorii anti-poluare atunci au început să acționeze.

Cât de important este implicarea oamenilor din localitate în acest proces?

Orașul viitorului nu înseamnă doar infrastructură avansată, dar și o anumită atitudine a locuitorilor. Simplul fapt că sortezi gunoiul, că faci curățenie atât în propria curte, cât și în afara ei, că ai grijă să nu afectezi natura frumoasă, că strângi după cățelușul tău cu care ai ieșit la plimbare, că respecți oamenii din jurul tău, deja ai parte de civilizație. Cunoscând administrația orașului, cetățenii implicați și copiii isteți și motivați, cred că Ialoveniul are toate șansele să devină un oraș care să iasă în evidență prin curățenie și protecția mediului, în următorii 5 ani. Nu ne costă nimic să avem parte de civilizație, e în primul rând vorba de atitudinea noastră.

Cum vă explicați că, deși au fost făcuți mai mulți pași în eficientizarea energetică a țării, foarte mulți oameni încă nu conștientizează cât de important este acest lucru? Care ar putea fi urmările nepăsării?

Din păcate, Moldova, precum și alte țări din Europa de Est, a avut altă mentalitate în trecutul istoric. Țările din vest și-au consolidat o cultură față de natură și sănătate de zeci de ani. Noi încă suntem sub instinctul supraviețuirii, chiar și cei înstăriți. Ne pasă mai mult de propria curte, fără să avem grijă de vecinătăți, de imaginea de ansamblu. Este necesar ca eforturile de educare și conștientizare să fie permanente, atât din partea statului, cât și din partea organizațiilor neguvernamentale. Chiar și în Occident, acțiunile se desfășoară continuu, deși populația deja are un grad destul de înalt de conștientizare.

Centrul de Inovare și Politici din Moldova (CIPM) este organizația beneficiară a Programului de granturi locale al Uniunii Europene și implementează proiectul „Comunitate implicată pentru prosperitate. Ialoveni – orașul viitorului” în orașul Ialoveni. Programul de granturi locale este lansat în baza Cadrului Unic de Sprijin a UE, acordat pentru.

Republica Moldova (2017-2020) din cadrul Instrumentului European de Vecinătate, prin intermediul proiectului „Abilitarea cetățenilor din Republica Moldova” (2019-2021), finanțat de către Uniunea Europeană (European Union in the Republic of Moldova) și implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ Moldova). În Regiunea de Dezvoltare Centru, partenerii de implementare a proiectului sunt Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă – AGER și A.O. ADR „Habitat”.