video | Amalgamarea primăriilor: 63% au decizii finale, 85% au inițiat procesul. Buzu anunță stimulente de 4,5 miliarde de lei
Prima etapă a uneia dintre cele mai mari reforme administrative din Republica Moldova s-a încheiat. Sute de localități au decis să-și unească primăriile, iar în urma amalgamării voluntare ar urma să fie formate aproximativ 150 de primării consolidate. Următoarea etapă va viza localitățile care au rămas în afara procesului, iar după alegerile locale din 2027 țara ar urma să funcționeze cu 292 de primării.
Bilanțul a fost prezentat miercuri, 2 septembrie, de secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, după expirarea, la 31 august, a termenului acordat primăriilor pentru finalizarea procesului voluntar.
„Cetățenii așteaptă lucruri simple: apă curgătoare la robinet, sanitație, drumuri practicabile și iluminat stradal”, a spus Buzu, argumentând că primăriile mai mari ar trebui să aibă mai mulți specialiști, bugete mai consistente și o capacitate mai mare de a atrage investiții.
Pentru localitățile care au ales amalgamarea voluntară sunt prevăzute miliarde de lei sub formă de stimulente și investiții. Buzu estima anterior că suma care va reveni efectiv primăriilor ce aleg voluntar această cale ar putea ajunge la aproximativ 4,5 miliarde de lei.
O parte dintre bani vor fi acordați pentru pregătirea și gestionarea tranziției, iar pentru dezvoltarea infrastructurii este prevăzut un stimulent de 3.000 de lei pentru fiecare locuitor. Finanțarea proiectelor ar urma să înceapă din 2027.
Unele dintre cele mai mari amalgamări au avut loc în regiuni unde mai multe administrații locale au decis să formeze o singură structură.
La Ungheni, municipiul și alte nouă primării au ales să se unească. Noua comunitate va avea aproximativ 42.000 de locuitori și ar urma să beneficieze de peste 157 de milioane de lei pentru dezvoltare.
În raionul Călărași, amalgamarea a 14 primării ar urma să aducă aproximativ 116 milioane de lei, iar la Rezina și Râșcani sunt prevăzute investiții de zeci de milioane de lei.
Buzu a calificat decizia aleșilor locali drept una dificilă, dar și un semn de „maturitate politică”.
„Faptul că în acest an sute de aleși locali au purtat discuții, negocieri și au asumat această decizie deloc ușoară arată o lecție de maturitate politică”, a declarat secretarul general al Guvernului.
Reforma însă nu se oprește aici. Din septembrie începe etapa amalgamării normative, care va viza primăriile mici ce nu au finalizat procesul voluntar. Guvernul urmează să pregătească noua hartă administrativă și pachetul legislativ aferent, care va fi consultat public și transmis Parlamentului în toamna acestui an.
Noua structură ar urma să devină efectivă după alegerile locale generale din 2027. Autoritățile susțin că scopul nu este dispariția satelor. Localitățile își vor păstra denumirile și identitatea, însă mai multe dintre ele vor fi administrate de aceeași primărie.
Cei care au refuzat amalgamarea voluntară nu rămân automat în forma actuală. Pentru primăriile mici care nu au intrat sau nu au finalizat procesul voluntar începe, de la 1 septembrie 2026, amalgamarea normativă. Asta înseamnă că noua configurație va fi propusă de Guvern, nu negociată integral de primăriile respective.
Diferența importantă este aceasta: la amalgamarea voluntară, primăriile au putut să-și aleagă partenerii și să beneficieze de pachetul complet de stimulente financiare. În etapa normativă, configurația va fi stabilită la nivel central, iar unele surse oficiale locale implicate în consultări precizează explicit că nu mai există aceeași libertate de alegere și nici aceleași stimulente.
Guvernul urmează să elaboreze noua hartă administrativ-teritorială, să o consulte public și să înainteze proiectul Parlamentului în această toamnă. Noua structură ar urma să devină efectivă odată cu alegerile locale generale din 2027.
