Orașul european care se luptă pentru a reduce numărul turiștilor

Consilierii și locuitorii speră să limiteze numărul de turiști de o zi care sosesc cu vaporul pentru a conserva străzile și caracterul orașului. Navele, care sunt uneori mai înalte decât o clădire, încep să intre în Barcelona în timp ce mare parte din oraș încă doarme. Unele vin pentru a îmbarca sau debarca pasageri, în timp ce altele debarcă mii de turiști de o zi dornici să admire arhitectura modernistă a orașului și să se plimbe pe străzile înguste ale cartierului gotic, scrie theguardian.com, citat de adevărul.ro.

Este o scenă care se desfășoară zilnic în Barcelona – spre nemulțumirea unor oficiali locali. Lunea trecută, cinci nave de croazieră erau programate să sosească; vinerea aceasta, pe 14 aprilie, sunt așteptate opt.

Pe măsură ce ritmul sosirilor se accelerează în acest oraș cu 1,7 milioane de locuitori, municipalitatea ripostează, în speranța de a tempera statutul Barcelonei de una dintre cele mai populare destinații de croazieră din lume.

„Te vei plimba și, dintr-o dată, va apărea această masă de oameni care apar împreună pe stradă”, a declarat Janet Sanz, viceprimar al orașului și consilier responsabil cu ecologia, urbanismul și mobilitatea. „Ei nu consumă nimic și nu au un impact economic… Pur și simplu se plimbă timp de patru sau cinci ore și pleacă.”

Orașul duce de mult timp o luptă cu privire la numărul de turiști de croazieră care sosesc în oraș și care, în 2019, a atins un nivel record de puțin peste 3,1 milioane. Cu toate acestea, eforturile lor au fost în mod constant împiedicate de lipsa de jurisdicție asupra portului.

De data aceasta – așa cum a remarcat Sanz într-o scrisoare recentă adresată guvernului regional – există mai multe motive ca niciodată pentru ca regiunea să își exercite puterea asupra portului și să limiteze sosirile, de la numărul record de pasageri așteptați în acest an, până la limitele care au creat un precedent pentru Palma din Mallorca, cel mai mare port din insulele Baleare din Spania.

De asemenea, regiunea se confruntă cu cea mai gravă secetă din ultimele decenii, ceea ce forțează restricții de apă și o luptă pentru a elimina până la 1,5 tone de pește pe zi dintr-un rezervor care se diminuează rapid. „Este complet de neînțeles faptul că suferim cel mai secetos an din ultimii 100 de ani, dar așteptăm mai mulți pasageri de croazieră ca niciodată„, a declarat Sanz.

Ceea ce își dorește orașul este ca sosirile navelor de croazieră să fie limitate la 200.000 de pasageri pe lună, sau maximum trei nave pe zi. Până când se va întâmpla acest lucru, rezidenții vor fi nevoiți să se lupte pentru spațiu cu aproximativ 25.000 de turiști/zi care vor să vadă cele mai emblematice locuri din oraș, a spus Sanz.

Tensiunile au izbucnit uneori pe această temă. În 2019, Gala Pin, consilier municipal la acea vreme, a declarat pentru ziarul catalan Ara că, personal, este în favoarea desființării totale a turismului pe nave de croazieră. „Este un turism de tip invazie de lăcuste; devorează spațiul public și pleacă.”

Portul din Barcelona a ripostat la afirmațiile lui Sanz, susținând că 80% dintre navele de croazieră care au făcut escală nu au avut nevoie de apă din port, deoarece erau echipate cu tehnologie, cum ar fi instalații de purificare. De asemenea, în declarația sa s-a precizat că mai mult de jumătate dintre turiștii de pe navele de croazieră care au sosit în Barcelona în acest an – până la 58% din total – au fost prognozați să își înceapă sau să își încheie croaziera în oraș, spre deosebire de cei care sosesc doar pentru o zi.

Acest lucru ar contribui la consolidarea vistieriei orașului, a afirmat aceasta, citând un studiu din 2018 care a constatat că turiștii de pe navele de croazieră care au rămas cel puțin o noapte în oraș în 2016 au cheltuit în medie 230 de euro pe zi, de peste patru ori mai mult decât cei 57 de euro cheltuiți de cei care s-au oprit doar câteva ore. Împotriva afirmației lui Sanz din scrisoare, potrivit căreia un plafon pentru sosirile navelor ar garanta „sustenabilitatea ecologică a orașului”, portul a susținut că 20% din traficul de croazieră care urmează să sosească în acest an va fi alimentat cu gaz natural lichefiat, în timp ce 62% din escale vor fi efectuate de nave cu o vechime mai mică de 10 ani. „Acest lucru înseamnă nave mai noi, mai eficiente și mai durabile”.

În contextul în care alegerile municipale vor avea loc la sfârșitul lunii mai, confruntarea legată de croaziere sugerează o reluare a fricțiunilor care au cuprins orașul înainte de pandemie, în timp ce îngrijorările legate de turismul de masă se confruntau cu beneficiile economice ale acestui sector.

În ultimele săptămâni, locuitorii au ieșit în stradă sub sloganul „Opriți invazia turiștilor! „Violența turistică pe care o suferim este de nesuportat„, au notat ei într-un manifest citit la un protest recent. Pe lângă revendicări cum ar fi ca oficialii să curețe zona în fiecare noapte, manifestul a enumerat, de asemenea, nemulțumiri de la sistemele de sonorizare care sună la orice oră până la „tonele de gunoi” și „excrementele și urina de pe străzile publice”.

Sanz a descris protestele ca fiind un semn al nevoii continue de a găsi un echilibru între turiști și rezidenți, care trebuie să se trezească devreme pentru a merge la muncă, să meargă pe străzi curate și să folosească magazine care vând mai mult decât suveniruri. „Trebuie să fim un oraș cu turism, da, dar nu doar cu turism”, a adăugat ea.

„Dacă este ceva ce am învățat din pandemie, este că această idee de turism low-cost sau de turism fără limite sfârșește prin a fi foarte costisitoare pentru oraș”, a spus ea, arătând cartierele care au devenit peste noapte orașe fantomă din cauza opririi călătoriilor.

„Este responsabilitatea tuturor, în special a celor din sectorul turismului, să se asigure că Barcelona nu devine un parc tematic”, a adăugat ea. „Pentru că, în momentul în care va deveni așa, nu va mai prezenta interes pentru turiști”.