Copiii, tot mai puțini în R. Moldova, pe an ce trece: Rata nașterilor, cu peste 5% mai mică în 2020 decât în 2019

La 1 ianuarie 2021, numărul copiilor în Republica Moldova a constituit peste 559 de mii sau aproape fiecare a cincea persoană era în vârstă de până la 18 ani. Ponderea copiilor de 0-17 ani în numărul total al populației cu reședință obișnuită la începutul anului 2021 a constituit 21,6% din populație. Totuși, numărul copiilor devine tot mai mic în Republica Moldova, pe an ce trece. 

Numărul copiilor născuți  vii în anul 2020 a constituit 30,7 mii, fiind în descreștere cu 5,2% față de anul precedent. Rata natalității înregistrată în anul 2020 a constituit 11,7 născuți-vii la o mie locuitori, fiind cea mai joasă din ultimii 5 ani.

Din numărul total al copiilor născuți vii, 52,4% au fost băieţi, raportul de masculinitate fiind de 110 băieţi la 100 fete, transmite Biroul Național de Statistică.

Cei mai mulţi copii (90,7%) s-au născut după o durată a sarcinii de peste 35 săptămâni.

Femeile din mediul rural nasc la o vârstă mai tânără comparativ cu cele din mediul urban

Comportamentul reproductiv în rândul femeilor de vârstă fertilă a suferit transformări în ultimii ani, evidențiate atât în diferenţele de vârste la prima naștere, cât şi în diferențele pe medii de reşedinţă ale acestora. Astfel, vârsta medie a mamei la prima naștere în anul 2020 a fost de 25,2 ani.

Femeile din mediul rural au născut la o vârstă mai tânără – 24,0 ani comparativ cu cele din mediul urban – 26,9 ani. Distribuţia născuţilor-vii în funcție de vârsta mamei evocă concentrarea acestora în intervalul de vârstă de până la vârsta de 30 ani (cu 64,1% din total născuți-vii).

Copiii născuți în afara căsătoriei predomină în mediul rural

Nivelul natalității extraconjugale în anul 2020 a constituit 19,7% sau aproape fiecare al cincilea copil s-a născut în afara căsătoriei. În mediul rural, în afara căsătoriei s-au născut 23,0% din născuți-vii comparativ cu 14,8% în mediul urban.

Gospodăriile cu copii au venituri mult mai mici decât cele fără copii

Veniturile gospodăriilor casnice cu copii sunt mai mici decât veniturile gospodăriilor fără copii. În medie, în anul 2020 veniturile disponibile ale gospodăriilor cu copii au constituit 2615,9 lei lunar pe o persoană sau de 1,4 ori mai puțin comparativ cu veniturile gospodăriilor fără copii.

Pe măsura creșterii numărului de copii în gospodărie, descrește și valoarea medie a veniturilor acesteia, de la 3053,0 lei lunar în cazul gospodăriilor cu 1 copil până la 1844,1 lei în cazul celor cu 3 și mai mulți copii

Principala sursă de formare a veniturilor gospodăriilor a fost activitatea salarială (54,5%), fiind urmată de veniturile din prestații sociale (8,9%), activitatea individuală agricolă (8,3%) și activitatea individuală non-agricolă (8,2%). Transferurile din afara țării au contribuit la formarea veniturilor în proporție de 16,7% (vezi anexa, tabelul 27).

În mediul urban se consumă mai multe produse bogate în proteine, iar în mediul rural mai multe produse de panificație

Paternul de consum al gospodăriilor cu copii în anul 2020 s-a caracterizat prin consum de pâine şi produse de panificaţie în cuantum de 9,3 kg/persoană, carne şi preparate din carne – 4,0 kg/persoană, lapte şi produse lactate – 17,6 litri/persoană, cartofi – 3,5 kg/persoană, legume şi bostănoase – 8,4 kg/persoană, fructe şi pomuşoare – 5,2 kg/persoană.

În mediul urban s-a consumat mai multe produse bogate în proteine, cum ar fi carnea (4,2 kg/persoană faţă de 3,9 în rural), laptele (19,4 litri/persoană față de 16,3 în rural) și ouăle (16,8 bucăţi/persoană faţă de 15,3 în rural). În mediul rural, însă, s-a remarcat un consum mai mare de produse de panificaţie (9,7 kg/persoană faţă de 8,6 în urban)

Condiţiile de trai ale gospodăriilor cu copii din mediul urban sunt mai bune decât ale celor din mediul rural

Condițiile de trai din perspectiva accesului la comodități, diferă semnificativ pentru gospodăriile cu copii de la sat şi cele de la oraş.

În mediul urban, gospodăriile cu copii locuiesc în condiţii mult mai bune decât cele din mediul rural.

Astfel, în orașe 99,4% din gospodăriile cu copii dispuneau de apeduct, 97,9% – de sisteme de canalizare, 92,7% – de baie sau duş în locuinţă şi 85,2% – de gaze din rețea. În schimb, la sate doar 79,9% gospodăriile cu copii dispuneau de apeduct, 69,7% – de sisteme de canalizare, 51,8% – de baie sau duş în interior și doar 37,8% – de gaze din rețea.