fbpx

Ce să faci ca să fii norocos tot anul? Tradiții și obiceiuri de Anul Nou pe vechi

La două săptămâni după Anul Nou, creștinii de rit vechi marchează aceeași sărbătoare. Totul se întâmplă din cauza diferenței dintre calendarul iulian și cel gregorian. Anul Nou pe vechi este sărbătorit în spațiul postsovietic, în fostele țări iugoslave, Tunisia, Maroc, Algeria, unele zone din Suedia și România.

În această zi gospodinele obișnuiesc să gătească bucate speciale și să împartă dulciuri și mere în speranța unui an bogat. Flăcăii din sate pornesc Plugușorul, Capra, Ursul sau dansul căluților, pentru ca gospodarii pe care i-au urat să fie ocrotiți tot anul. Înainte de a pune bucatele pe masa, se adună toată familia, iar membrii ei își cer iertare unul de la altul.

Tradițiile mai vechi spun că dacă vrei să ai noroc, trebuie să te lași acoperit cu hainele unei femei de etnie romă de Anul Nou pe vechi. Sârbii din România obișnuiesc să spargă paharele din care au servit prima șampanie, considerând că astfel vor fi sănătoși tot anul. Pe la unele gospodării, la rușii de credință veche, se mai ține obiceiul de a găti sarmale din aluat, cu umplutură de carne, fierte în apă cu sare.

Și dacă în ajun se merge cu uratul, atunci pe 14 ianuarie pe la casele oamenilor vin semănătorii, care le doresc stăpânilor să fie tari ca piatra și iuți ca săgeata. În vechime, cu semănatul mergeau doar băieții, deoarece se considera că dacă primul om care a pășit pragul în anul nou este un bărbat, vei avea noroc. Semănătorilor nu li se dădeau bani, de frică să nu li se dea norocul. Aceștia erau răsplătiți cu nuci, mere și dulciuri.

Superstițiile mai spun că dacă de Anul Nou pe vechi cerul e senin și înstelat, roada va fi bogată, iar dacă vremea e caldă, vara va fi ploioasă. Cum nu ar fi, evenimentul este un prilej bun de a ne mai aduna încă o dată cu familia, a depăna discuții de suflet la un păhar de vin și a savura din magia sărbătorilor.

 

Articole asemănătoare

Back to top button