Alertă climatică în 2023, iar temperaturile ar continua să crească. Cum poate fiecare dintre noi schimba cursul

În urma recentelor analize meteorologice, anunțul că anul 2023 a fost declarat cel mai călduros an din istorie a stârnit îngrijorări la nivel global. Cu o temperatură medie globală de 14,22°C, noiembrie 2023 este cu 0,32°C peste recordul precedent, stabilit în noiembrie 2020. Este esențial să conștientizăm că impactul acțiunilor noastre asupra mediului nu mai poate fi ignorat și să ne întrebăm: Cum poate fiecare dintre noi schimba cursul acestei alerte climatice?

„2023 are acum şase luni şi două anotimpuri care au depăşit recordurile. Această lună noiembrie extraordinară, care include două zile cu temperaturi cu 2 grade peste nivelurile preindustriale, înseamnă că 2023 este cel mai călduros an înregistrat vreodată în istorie”, a declarat Samantha Burgess, şefa adjunctă a Serviciului Copernicus pentru schimbări climatice (C3S), într-un comunicat de presă.

Oamenii de știință avertizează că cinci praguri naturale importante sunt deja aproape de a fi depășite, potrivit unui raport al Global Tipping Points, iar alte trei praguri vor fi și ele atinse în perioada 2030-2040 dacă temperatura medie globală crește cu 1,5 grade Celsius peste cea din era pre-industrială.

Luna octombrie a fost o lună cu temperaturi record și mai multe premiere în observațiile meteorologice din Republica Moldova. Au fost constatate temperaturi neobișnuit de ridicate, depășind normele obișnuite cu valori semnificative, conform analizelor făcute de meteorologi.

Cum ne este afectată sănătatea?

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a recunoscut schimbările climatice ca fiind cea mai mare amenințare la adresa sănătății în secolul 21. Impactul acestora nu se resimte doar prin evenimentele meteorologice extreme, ci și prin influența asupra calității aerului, răspândirea bolilor și provocările economice și sociale. Femeile însărcinate, copiii, persoanele în vârstă și comunitățile defavorizate sunt printre cei mai expuși.

Cercetările dezvăluie că schimbările climatice au un impact semnificativ asupra sănătății noastre, generând sau agravând diverse probleme. Iată câteva dintre ele:

Un studiu din 2022 condus de Kelton Minor, de la Centrul pentru Știința Datelor Sociale al Universității din Copenhaga, a constatat că schimbările climatice, în sensul creșterii temperaturilor, duc la scăderea semnificativă a orelor de somn.

Odată cu mărirea nivelului de CO2, care a crescut cu 9% din 2005 până azi (și cu 31% din 1950), a crescut și cantitatea de polen, ca urmare a ratelor mai mari de fotosinteză. Acest lucru duce la agravarea simptomelor de alergie – rinoree, strănut, tuse, mâncărimea ochilor, cefalee.

Un studiu efectuat în 2018 la Londra a constatat că, odată cu accentuarea poluării aerului, particulele intră în fluxul sangvin, îngroșând sângele și forțând inima să muncească mai mult pentru a-l pompa în tot organismul.

Intoxicație cu microplastic: Microplasticul, bucăți extrem de mici de resturi de plastic găsite în mediul înconjurător, se găsește și în corpul uman. În martie, au fost descoperite pentru prima dată astfel de nanoparticule în sânge uman. Este vorba despre plastic folosit pentru a face sticle, ambalaje și pungi de cumpărături.

Persoanele in varsta si persoanele cu afectiuni medicale preexistente sunt mai predispuse la deshidratare, boli provocate de caldura, infectii si exacerbarea bolilor cronice cardiace si pulmonare.

Cum putem contribui în viața de zi cu zi?

1. Energie sustenabilă, panouri solare și eoliene: Optează pentru surse de energie regenerabilă, instalând panouri solare sau eoliene acolo unde este posibil în locuința ta.
2. Economisire energetică: Adoptă obiceiuri simple de economisire a energiei, cum ar fi stingerea dispozitivelor electronice în mod corespunzător și utilizarea becurilor cu consum redus.
3. Mobilitate ecologică, biciclete, trotinete electrice, mașini electrice: Alege modalități de transport sustenabile, cum ar fi bicicletele, trotinetele electrice sau mașinile electrice, reducând astfel emisiile de carbon.
4. Redu călătoriile cu mașina: Explorează opțiuni alternative precum carpooling-ul sau transportul public pentru a reduce impactul negativ al deplasărilor cu mașina.
5. Consum responsabil, produse locale și de sezon: Optează pentru produse locale și de sezon pentru a reduce amprenta de carbon asociată cu transportul alimentelor.
6. Reciclare și reducerea consumului de plastic: Reciclează și alege opțiuni reciclabile sau refolosibile pentru a diminua cantitatea de plastic utilizată.
7. Îngrijirea naturii, plantarea arborilor: Contribuie la absorbția dioxidului de carbon și la îmbunătățirea calității aerului plantând arbori în jurul casei sau în comunitatea ta.
8. Acțiuni de conservare și curățenie: Implică-te în acțiuni de conservare a mediului și curățenie a zonelor verzi din comunitatea ta, promovând astfel un mediu mai curat și mai sănătos.
9. Conștientizare, educație, dar și împărtășirea informațiilor: Crește conștientizarea în rândul prietenilor și familiei, împărtășind informații despre schimbările climatice și impactul acțiunilor individuale.
10. Participare la evenimente și inițiative educaționale: Implică-te în evenimente comunitare și inițiative educaționale care promovează schimbările pozitive și susținerea mediului înconjurător.

Descoperă detalii despre transformările climatice:

• Groenlanda și Antarctica pierd gheața la ritm alarmant: Un studiu recent arată că Groenlanda și Antarctica pierd gheață cu aproximativ șase ori mai rapid decât în anii ’90, contribuind semnificativ la creșterea nivelului mării.
• Topirea ghețarilor: Unul dintre efectele vizibile ale schimbărilor climatice este topirea accelerată a ghețarilor de pe glob, inclusiv cele din Antarctica și Groenlanda.
• Creșterea nivelului mării: O consecință directă a topirii ghețarilor și a încălzirii globale este creșterea nivelului mării, amenințând astfel zonele de coastă și insulele.
• Fenomenul El Niño: Schimbările climatice au influențat și intensificat fenomenul El Niño, generând condiții meteorologice extreme precum inundații, secete și furtuni mai puternice.
• Extincția speciilor: Schimbările climatice afectează biodiversitatea, contribuind la extincția unor specii, în special cele adaptate la habitate specifice care devin mai rare.
• Acidificarea oceanului: Absorbția crescută a dioxidului de carbon de către oceane a dus la acidificarea acestora, având impacte negative asupra vieții marine, în special asupra coralilor și a vietăților marine cu cochilii.
• Cicloni mai intenși: Încălzirea suprafeței oceanice generează cicloni tropicali mai intensi și mai distructivi, cauzând pagube semnificative comunităților de coastă.
• Topirea Permafrostului: Regiunile cu permafrost (sol permanent înghețat) se confruntă cu topirea accelerată, eliberând metan, un gaz cu efect de seră puternic, în atmosferă.
• Impactul asupra agriculturii: Schimbările climatice au consecințe directe asupra agriculturii, influențând producția de alimente prin modificări ale regimurilor de ploi, temperaturilor și a ecosistemelor agricole.
• Recoltarea energiei din oceane: Cercetătorii dezvoltă tehnologii pentru a recolta energie din mișcarea valurilor și a curentului oceanic, oferind astfel o sursă inepuizabilă de energie regenerabilă.
• Inovații în materiale sustenabile: Cercetătorii explorează materiale inovatoare și sustenabile, cum ar fi ambalajele biodegradabile și materialele reciclabile, pentru a reduce poluarea plastică.

În această luptă, educația și conștientizarea joacă un rol esențial. Împărtășirea informațiilor cu privire la schimbările climatice și impactul acțiunilor individuale poate inspira comunitățile să se implice și să susțină inițiativele de protejare a mediului.

În concluzie, este momentul să acționăm colectiv. Fiecare gest de responsabilitate față de mediul înconjurător, indiferent cât de mic, contribuie la un impact pozitiv. Prin schimbările noastre personale și colective, putem spera să inversăm această tendință periculoasă și să păstrăm un mediu sănătos și echilibrat pentru generațiile viitoare.