Aceeași zi, două istorii: Cum a devenit ziua de 9 mai un instrument de divizare socială

Pe 9 mai, Republica Moldova marchează două evenimente importante: comemorarea victimelor celui de-al Doilea Război Mondial și Ziua Europei. Ambele au un mesaj comun, păstrarea și promovarea păcii. În pofida acestui aspect fundamental, mai mulți lideri politizează subiectul cu scopul de a obține capital politic, chiar dacă aceste acțiuni divizează și mai mult societatea, scrie TV8.

„Eu cred că e o activitate deliberată a unor grupuri politice de a cultiva diferențele astea și de a cultiva anumite sentimente a unor grupuri față de altele. În loc să își educe electoratul, în loc să educe și să treacă societatea la un nivel calitativ nou, ea, aceste forțe politice preferă să gâdile acele resentimente și să le amplifice și să aibă fiecare grădinuța lui de electorat pe care și-o cultivă și o hrănește și o ține grămadă că ia singur voturi”, declara sociologul Vitalie Sprînceană pentru Europa Liberă.

În jurul zilei de 9 mai, societatea din țara noastră pare să se împartă în tabere, fiecare alegând să pună reflectorul pe un singur aspect al trecutului, ignorând celelalte forme de suferință. Din păcate, încă nu am ajuns la un nivel de maturitate colectivă care să recunoască faptul că toate aceste tragedii: crimele regimului antonescian, Holocaust-ul, distrugerile și pierderile de vieți din timpul războiului sau foametea și deportările organizate de regimul sovietic sunt părți componente ale aceleași istorii și memorii colective.

„Secolul 20 a fost o perioadă foarte complexă din mai multe puncte de vedere. Deci pentru mine nu este nicio problemă să vedem armata sovietică în același timp o armată care a avut un rol în biruința asupra fascismului. E aceeași armată care s-a aliat cu Germania Nazistă în 39 și e aceeași armată sovietică, care după 45 a ocupat o jumătate de Europă. E aceeași armată, cu mai multe fațete ale sale”, a menționat pentru „Alo, TV8”, doctorul în istorie, expert WatchDog, Artur Leșcu.

Unele dezbateri din spațiul public par mai degrabă jocuri de sumă nulă, menite să creeze confuzie decât să aducă claritate. Un exemplu frecvent este disputa legată de data la care ar trebui marcată victoria asupra nazismului. Germania a semnat actul de capitulare pe 8 mai, la ora 23:01, ora Europei Centrale. La Moscova însă era deja trecut de miezul nopții, motiv pentru care în URSS, Ziua Victoriei a fost stabilită pe 9 mai.

„Germania a capitulat. Pe 8 mai, pe aerodromul Tempelhof a aterizat delegația Comandamentului Suprem al Forței Expediționare Aliate. În această zi a fost stabilită semnarea actului de capitulare necondiționată a Germaniei”, se arată într-o secvență din arhivă, postată pe canalul youtube „Кинохроника в цвете”.

Totodată, există încercări de a diviza soldații care au luptat de o parte sau alta a baricadei, atribuindu-le eticheta de complici ai atrocităților comise în timpul războiului. O astfel de abordare ignoră realitatea dureroasă că mulți localnici au fost înrolați forțat și au luptat în ambele tabere, fără a avea de ales.

„Noi nu avem nici o problemă ca oamenii să comemoreze sfârșitul războiului, dar noi trebuie să înțelegem că oamenii noștri au murit și într-o tabără și în alta. Basarabenii au luptat și în armata română și în armata sovietică. Care sunt buni și care sunt răi? Au avut ei de ales să lupte în acest război?”, a punctat doctorul în istorie, expert WatchDog, Ștefan Bejan.

Cea mai valoroasă lecție învățată de țările europene la mijlocul secolului trecut a fost prețul real al păcii. Pe ruinele celui mai devastator război din istorie a luat naștere Comunitatea Economică a Cărbunelui și Oțelului – fundația Uniunii Europene de astăzi. La 9 mai 1950, printr-o declarație istorică, ministrul francez de externe Robert Schuman a propus o nouă formă de cooperare care să facă imposibil un nou conflict între statele europene. Inițiativa s-a dovedit un succes: niciun stat membru al UE sau al organizațiilor precursoare nu a mai avut pretenții teritoriale către alte țări.

„Instaurarea păcii după cel de-al doilea război mondial și crearea UE odată cu aceea faimoasă declarație a lui Schumman de pe 9 mai 1950, după cum am și spus sunt de fapt 2 laturi a aceluiași proces foarte mare și foarte important: instaurarea păcii și prosperității pe continentul european”, a mai declarat Artur Leșcu.

Teritoriul actual al Republicii Moldova a fost martor al unora dintre cele mai dureroase pagini ale secolului trecut. Visul oamenilor acelor timpuri: pacea, stabilitatea și siguranța zilei de mâine, a devenit în prezent normalitatea noastră. Generația de azi nu are doar obligația de a-i comemora, ci și responsabilitatea de a le înțelege și a aprecia moștenirea.