Oamenii de știință sunt amenințați și abuzați. De vină ar fi pozițiile lor publice pe tema COVID-19
O parte semnificativă dintre oamenii de știință care au luat poziții publice pe tema pandemiei COVID s-au trezit ținta amenințărilor cu moartea sau cu violența fizică și sexuală, în vreme ce alții au fost chiar agresați pe stradă, iar unii au avut nevoie de pază armată, arată o cercetare a revistei Nature. În cazul unora dintre ei, efectul a fost descurajarea de a mai vorbi public pe subiect, un lucru îngrijorător, într-o criză care este alimentată și de dezinformare, transmite libertatea.ro.
Krutika Kuppalli, o specialistă în boli infecțioase din SUA, abia se mutase la noul său job, la Universitatea Medicală din Carolina de Sud, în momentul în care cineva i-a telefonat acasă și a amenințat-o că o va ucide, în septembrie 2020. Kuppalli se confrunta deja cu o serie de abuzuri online, după ce acordase mai multe interviuri în presă, cu privire la epidemia COVID. Dar telefonul a reprezentat o escaladare semnificativă.
„Am devenit anxioasă, nervoasă și supărată”, spune Kuppalli, care lucrează acum în Geneva, la Organizația Mondială a Sănătății. A chemat polițiștii, fără rezultat, iar mesajele amenințătoare, apelurile telefonice și comentariile online au continuat. Un polițist i-a sugerat să își ia o armă. Experiența ei nu este nici pe departe unică în timpul pandemiei.
Un sondaj al revistei Nature printre mai bine de 300 de oameni de știință care au dat interviuri pe tema COVID în presă – sau s-au exprimat pe această temă pe rețelele sociale – a aflat că problema este răspândită. În jur de 15% dintre aceștia au primit amenințări cu moartea. Peste 20% au primit amenințări de natură fizică sau sexuală. Aproape 60% au fost țintele unor atacuri la adresa credibilității, peste 40% au avut probleme psihologice sau emoționale.
Unii oameni de știință nu mai vor să se expună public
Exemplele sunt extreme, dar sondajul Nature arată că mai bine de două treimi dintre cercetători au confirmat experiențe negative ca rezultat al aparițiilor media sau al comentariilor de pe rețelele sociale. Unii experți spun că angajatorii lor au primit plângeri despre ei sau că adresele lor au fost dezvăluite online. Șase oameni de știință au spus că au fost atacați fizic.
Oamenii de știință au mai fost țintele unor campanii coordonate împotriva lor, dar chiar și experții care erau personalități cunoscute înainte de COVID au declarat pentru Nature că pandemia a alimentat un nou val de abuzuri. Unii cercetători spun că au învățat să se descurce cu atacurile, acceptând faptele neplăcute ca pe un efect advers al necesității de a informa publicul. Iar 85% dintre cei chestionați spun că experiența lor cu presa a fost mai degrabă pozitivă, chiar dacă au fost hărțuiți după.
Sondajul Nature sugerează că aceste abuzuri ar putea avea un efect asupra comunicării științifice. Acei cercetători care au raportat o frecvență mai mare a abuzurilor suferite, spun că experiențele le-au redus dorința de a mai vorbi cu presa în viitor. Lucrul acesta este îngrijorător, în timpul unei pandemii care a fost acompaniată de dezinformări și infomări greșite, spune Fiona Fox, de la Science Media Centre din Marea Britanie.
„Este o mare pierdere dacă un om de știință care discuta cu presa, împărtășind expertiza, este scos dintr-o dezbatere într-un moment în care avem nevoie de ei atât de mult”, explică ea. Sondajul a fost realizat după un demers inițial făcut de Science Media Centre din Australia, care a chestionat 50 de oameni de știință și a aflat că aproape o treime au primit amenințări cu moartea sau cu violența fizică sau sexuală.
Nature a adaptat acest chestionar, care a fost trimis experților din Marea Britanie, Canada, Taiwan, Noua Zeelandă, Germania, SUA și Brazilia. În cele din urmă, oamenii care au răspuns nu reprezintă un eșantion reprezentativ pentru tot corpul oamenilor de știință care s-au exprimat public pe tema COVID, dar concluziile sondajului sugerează magnitudinea problemei.
