fbpx

Deșeurile spațiale, o problemă din ce în ce mai mare. Cum s-a ajuns aici și care este soluția

Ca și cum încălzirea globală și pandemia COVID-19 nu erau de ajuns, acum trebuie să ne facem griji și că ne putem trezi cu un satelit în pat? Da și nu prea, scrie playtech.ro.

Urmărește-ne pe Telegram și Instagram.

De la începutul incursiunilor ei în spațiu, de prin anii 1950, și până în prezent, omenirea a lansat mii de rachete, iar și mai mulți sateliți au fost plasați pe orbita geostaționară a Pământului. Și sunt deja atât de mulți, încât riscul să se ciocnească între ei este cât se poate de real.

Dar noi lansăm în continuare, iar fiecare nouă lansare duce acolo sus și gunoaie, sub forma rămășițelor pe care le lasă în urmă rachetele propulsoare, la desprinderea sateliților. Iar dacă grosul gunoaielor spațiale ce ne orbitează este reprezentat acum de miile de sateliți ieșiți din uz sau lansați cu insucces, să nu credeți că tot soiul de componente, mai mici sau mai mari, desprinse din mașinăriile noastre spațiale, nu pot crea probleme similare la un moment dat.

Uitându-ne la cifre, observăm că dintre cei aproximativ 5 000 de sateliți ce orbitează în jurul Pământului, 2 000 sunt activi, iar 3 000 morți. Pe lângă aceștia, există în jur de 34 000 de elemente metalice cu dimensiuni mai mari de 10 centimetri, dar și milioane de alte fragmente minuscule care pot provoca dezastre la fel de mari în cazul unei coliziuni cu, să zicem, ceva de genul Stației Spațiale Internaționale.

Sau satelitul Hubble. În cazul stației spațiale, cosmonauții de la bord au fost nevoiți să-i modifice de mai multe ori traiectoria, tocmai pentru a evita astfel de coliziuni, iar sute de alte manevre de evitare sunt efectuate în fiecare an în cazul sateliților, din centrele spațiale.

În fapt, problema reală nu o reprezintă fragmentele mici ce se desprind la câteva sute de metri altitudine, căci acestea reintră de obicei rapid în atmosferă, unde ard în întregime, ci fragmentele sau sateliții de la altitudini mai mari de 36 000. Adică acolo unde sunt plasați de obicei, pe orbite geostaționare, sateliții meteo, militari și de comunicații. Și tot acolo, gunoiul spațial va continua să ne dea roată sute, chiar mii de ani, dacă nu facem ceva să-i îndepărtăm.

Nu este exclus ca doi sateliți trași pe linie moartă să se ciocnească între ei, impactul dând naștere unei mulțimi de fragmente poate chiar și mai periculoase, prin prisma faptului că sunt greu de detectat. Iar ca să complice și mai mult treaba, marile puteri spațiale și-au făcut un obicei din a lansa rachete spre proprii sateliți scoși din uz, transformând porțiuni din orbia Pământului, fie și temporar, în poligon de trageri. De aici, și mai multe gunoaie.

Din fericire, coliziunile între sateliți sunt rare, iar gunoiul spațial nu reprezintă un pericol real pentru planurile omenirii de a explora spațiul. Cel puțin, nu momentan.

Urmărește-ne pe Telegram și pe Instagram.

Articole asemănătoare

Back to top button