O profesoară de limbă română critică baremul de la BAC și aduce acuzații evaluatorilor: „Penalizări cu ochii închiși. Unde-i libertatea opiniei argumentate?”
O profesoară de limbăr română critică baremul de la examenele de bacalaureat și aduce acuzații evaluatorilor, precum că aceștia ar fi fost subiectivi în procesul de verificare a lucrărilor. Veronica Postolachi, doctor în filologie, a publicat pe pagina sa de pe mo rețea de socializare un mesaj în care își argumentează poziția, considerând că probele reprezintă „modalitate de exterminare a învățământului în Basarabia”.
Conform ei, „aspectul lucrărilor trădează o situație deplorabilă nu în maniera de rezolvare a testelor, ci în totala indiferență a profesorilor care mutilează încrederea absolventului că mai există dreptate, obiectivitate, că mai au rost învățătura și cultura în general”. Profesoara face referire la faptul că în ziua când a fost susținută proba la limba română, dimineața ar fi apărut deja informații despre subiecte pe internet.
„Cum oare elevii care au dus-o într-o perpetuă lene ani de zile, cu note negative la teze sau cu medii negative la matematică, absenți cu săptămânile de la ore, au susținut examenul la matematică pe nota 10? Au fost subiectele atât de banale? Atunci cum poate elevul care, ani de zile, a învățat pe 10, lucrând sistematic și responsabil, să ia 9 sau 8 la subiecte banale? Cum se întâmplă asemenea miracole ? Nu cumva au cunoscut testele din ajun? Ce va rămâne din dorința de a mai învăța a acestor elevi foarte buni, viitori studenți, cărora li s-a decimat punctajul, cărora li s-a mutilat convingerea că mai există necesitatea unui potențial intelectual? Nivelul minim pentru nota 5 era, pe timpuri, 30-33 de puncte: acum, l-au coborât la 25. Nu din compasiune, nu din grijă excesivă pentru (pseudo)confortul psihologic al elevilor, ci din grija pentru propriul confort al celor care vor să camufleze simptomele analfabetismului funcțional, care vor să convingă opinia publică despre marea reușită a examenelor, despre succesele înfloritoare în marșul spre Everestul (ne)cunoașterii”, scrie ea.
Referindu-se la barem, acestea în califică drept tendențios și consideră că demoralizează elevii merituoși. „Unui elev cu 10-12 greșeli îi poți ridica monument, dar e pus pe același cântar cu altul care adună câte 40 de greșeli într-o lucrare. Ce să zicem, în acest caz, de „Ghidul de implementare a Curriculumului” (un barbarism eronat: „programa școlară” sună mai bine), versiunea 21 iulie 2019, expediat profesorilor, dar împănat cu sute de greșeli la toate nivelurile: gramatical, ortografic, punctuațional, stilistic? Se nimicește sufletul unui copil, umilindu-l în fața semenilor, că n-a îndreptățit așteptările, și făcându-l să se rușineze de faptul că a muncit, onest, atâția ani! De la examenul de română, elevul trebuie să iasă cu sentimentul nealterat al demnității, al maturității civice, al frumuseții lumii și oamenilor din jur. Se creează impresia că țara nu are nevoie de tineri deștepți, de cultură, de cunoașterea limbii române”, afirmă învățătoarea.
Analizând notele unor elevi despre care spune că sunt buni, profesoara conchide că au existat „depunctă nejustificate”, „penalizări cu ochii închiși” și se întreabă „Unde-i libertatea opiniei argumentate? Avem dreptul să impunem unui copil care nici măcar n-a fost îndrăgostit o opinie străină, a profesorului care verifică?”.
Analiza integrală a Veronicăi Postolachi poate fi găsită aici.
