video | Trecerea de la 32 de raioane la 10 raioane: Guvernul a prezentat „conceptul” reformei APL. Ce se schimbă pentru primării și cetățeni

Guvernul Republicii Moldova a prezentat, la 8 aprilie 2026, Conceptul reformei administrației publice locale. Potrivit autorităților, inițiativa urmărește consolidarea capacității administrative și financiare a unităților administrativ-teritoriale, reducerea impactului declinului demografic și pregătirea pentru accesarea fondurilor europene de preaderare începând cu anul 2028. Documentul a fost prezentat în cadrul unei conferințe de presă de către Alexei Buzu, secretar general al Guvernului.

Datele prezentate de Guvern arată că peste 87% dintre primării au mai puțin de 3.000 de locuitori, iar fragmentarea administrativă este considerată un obstacol în calea modernizării. Autoritățile susțin că această structură generează diferențe semnificative între localități în ceea ce privește dezvoltarea și accesul la servicii.

În prezent, 34% dintre gospodăriile din Republica Moldova nu au acces la apă și canalizare. Dintre acestea, aproximativ 80% dintre cele fără apeduct și 77% dintre cele fără canalizare se află în localități administrate de primării mici. Potrivit Guvernului, acest lucru reflectă capacitatea redusă de investiții în infrastructură la nivel local.

Un alt aspect evidențiat este nivelul scăzut al veniturilor proprii ale primăriilor mici, care reprezintă, în medie, circa 11% din buget, în timp ce 50–60% din resurse provin din transferuri de la bugetul de stat. În același timp, aceste localități sunt afectate mai puternic de depopulare. Datele oficiale indică o scădere a populației de 32,7% în ultimii zece ani, de două ori mai mare decât media națională, estimată la 13,9%.

Autoritățile menționează și accesul limitat la servicii publice în comunitățile mici. Pentru a răspunde acestei probleme, reforma prevede crearea Centrelor Unificate de Prestare a Serviciilor (CUPS), care ar urma să ofere peste 600 de servicii publice într-un singur loc. În același timp, este planificată desemnarea unor reprezentanți ai primarului în localități, pentru a asigura legătura dintre administrație și cetățeni.

În ceea ce privește resursele umane, Guvernul arată că 80,5% dintre primăriile mici nu dispun de personal specializat în managementul proiectelor. Prin reformă, se propune formarea unor aparate administrative mai extinse, cu 10–20 de angajați, care să includă specialiști în domenii relevante pentru dezvoltarea locală.

Costurile administrative ridicate reprezintă, de asemenea, o problemă semnalată de autorități. În condițiile unor venituri limitate, o parte semnificativă a bugetelor locale este direcționată către cheltuieli de funcționare, în detrimentul investițiilor. Guvernul susține că primăriile cu peste 3.000 de locuitori au o capacitate financiară mai bună și pot aloca mai multe resurse pentru proiecte de dezvoltare.

Nivelul redus de digitalizare este un alt punct identificat. Doar 9,1% dintre primăriile mici oferă majoritatea serviciilor în format digital. Reforma propune extinderea digitalizării și introducerea ghișeului unic, prin care cetățenii vor putea accesa servicii centralizat, cu scopul de a reduce birocrația, timpul de așteptare și costurile administrative.

Reforma include și modificări la nivel regional, prin reducerea numărului de raioane de la 32 la 10, cu atribuții concentrate pe dezvoltarea regională. În paralel, în unitățile administrativ-teritoriale reorganizate vor fi create Centre Unificate de Prestare a Serviciilor, pentru a facilita accesul cetățenilor la servicii administrative, de stare civilă și cadastrale. Procesul va fi susținut de digitalizarea serviciilor publice.

Autoritățile argumentează că schimbările sunt necesare și în contextul angajamentelor europene ale Republicii Moldova. Începând cu anul 2028, țara urmează să beneficieze de fonduri de preaderare, iar administrațiile locale trebuie să fie pregătite pentru elaborarea și implementarea proiectelor. În prezent, o parte semnificativă a funcționarilor publici locali are vârsta peste limita de pensionare, ceea ce afectează capacitatea instituțională.

Autoritățile anunță că vor tripla sprijinul financiar pentru comunitățile care aleg să se consolideze. Costul total al pachetului de stimulente pentru perioada 2026–2030 este estimat la 6,491 miliarde de lei.

În fiecare localitate urmează să existe un reprezentant al primarului, care va asigura legătura directă dintre administrație și cetățeni.

Totodată, reforma introduce un prag minim de 3.000 de locuitori pentru primării. Autoritățile argumentează că unitățile administrative mai mari vor avea capacitate instituțională sporită, vor putea atrage specialiști și vor gestiona mai eficient proiecte de dezvoltare și fonduri externe.

Pentru informarea publicului, a fost lansată platforma digitală primariiputernice.gov.md, care permite analizarea indicatorilor financiari și simularea scenariilor de reorganizare administrativă.

Proiectele de modificare legislativă necesare implementării reformei au fost transmise Parlamentului pentru examinare.