SUA a bombardat trei instalații nucleare ale Iranui

În noaptea de sâmbătă spre duminică, președintele SUA, Donald Trump, a anunțat despre un „bombardament reușit” efectuat de forțele aeriene americane asupra a trei dintre cele mai importante obiective ale programului nuclear iranian: Fordow, Natanz și Isfahan. Trump a declarat că cele mai mari fabrici de îmbogățire a uraniului din Iran au fost complet distruse, scrie BBC.
Intrarea SUA în conflictul dintre Israel și Iran a fost o surpriză, întrucât anterior Trump evitase declarațiile directe privind intențiile americane.
Israelul i-a mulțumit lui Trump pentru ajutor, iar Iranul a promis că va continua îmbogățirea uraniului, negând că instalațiile bombardate ar fi fost complet distruse.
Atacul asupra celor trei obiective nucleare majore din Iran a fost efectuat de SUA pe 21 iunie, seara, ora Washingtonului (în dimineața zilei de 22 iunie, ora Europei). Bombardamentele asupra fabricilor de îmbogățire a uraniului din Fordow, Natanz și asupra depozitului din Isfahan au fost anunțate de Trump pe rețeaua sa socială.
„Am finalizat cu succes atacul asupra a trei obiective nucleare din Iran, inclusiv Fordow, Natanz și Isfahan — a scris el pe Truth Social. — Toate avioanele se află acum în afara spațiului aerian iranian.”
Trump a precizat că asupra principalului obiectiv, Fordow, „a fost lansată o încărcătură completă de bombe. Toate avioanele s-au întors acasă cu bine. Felicitări bravilor noștri soldați americani. Nicio altă armată din lume nu ar fi putut face asta. Acum a venit timpul pentru pace!”
Ulterior, Trump a ținut un discurs către națiune, în care a numit operațiunea „un succes militar remarcabil” și a declarat că toate cele trei obiective au fost „complet distruse”, iar amenințarea nucleară din partea „principalului sponsor al terorismului” a fost eliminată.
Fordow este considerat cel mai bine fortificat obiectiv al programului nuclear iranian — o fabrică de îmbogățire a uraniului săpată adânc în munte. Potrivit experților, doar bombele speciale antibuncăr de 13 tone ar putea reprezenta o amenințare pentru el, iar acestea pot fi transportate doar de bombardierele americane B-2. SUA trimisese câteva astfel de avioane în apropierea Iranului cu o zi înainte, ceea ce fusese interpretat ca un semn al pregătirii pentru un posibil angajament militar al SUA în conflictul dintre Israel și Iran.
Decizia SUA de a interveni militar nu a fost anunțată oficial până la lovitură. Trump declarase anterior că va lua o decizie în termen de două săptămâni, fiind deschis negocierilor, însă doar două zile mai târziu a ordonat bombardamentele, considerând că o soluție diplomatică nu mai este posibilă — scria The New York Times cu câteva ore înainte de atac.
În discursul său către națiune, Trump a repetat că bombardamentele au fost un „succes militar remarcabil” și că Iranul ar trebui acum să accepte pacea. A amintit că obiectivele distruse erau cele mai mari și mai periculoase, dar că „în Iran au mai rămas multe ținte” și că viitoarele atacuri ar putea fi și mai devastatoare.
„Așa nu se mai poate continua. Va fi fie pace, fie o tragedie pentru Iran”, a spus Trump. El a amenințat că, dacă Iranul va riposta, va urma o lovitură și mai puternică din partea SUA.
S-a terminat programul nuclear al Iranului?
Oficiali iranieni au confirmat bombardamentele asupra obiectivelor nucleare din Fordow, Natanz și Isfahan, a relatat portalul israelian Ynet.
Purtătorul de cuvânt al centrului de gestionare a situațiilor de criză din provincia Qom a declarat că obiectivul nuclear din Fordow a fost atacat: „Cu câteva ore în urmă, după activarea apărării antiaeriene a provinciei Qom și identificarea țintelor inamice, o parte a teritoriului complexului nuclear din Fordow a fost atacată”.
În același timp, oficiali din provincia Isfahan au declarat că „obiectivele nucleare din Isfahan și Natanz au fost atacate de inamic”, potrivit agenției AFP, care citează televiziunea de stat iraniană.
Totuși, informațiile privind amploarea pagubelor sunt limitate. Surse iraniene susțin că au reușit să evacueze uraniul în așteptarea atacului.
Astfel, adjunctul directorului politic al televiziunii de stat iraniene, Hassan Abedini, a declarat în direct că Iranul a evacuat cele trei obiective nucleare „cu ceva timp în urmă”, potrivit lui Goncheh Habibiazad, corespondent BBC Persian.
Abedini a adăugat că Iranul „nu a suferit daune majore, deoarece materialele fuseseră deja evacuate”.
Agenția iraniană pentru energie atomică a declarat că nu are intenția de a opri îmbogățirea uraniului în urma atacurilor asupra fabricilor din Natanz și Fordow.
Într-un comunicat citat de Reuters, agenția afirmă că Iranul nu va permite oprirea „dezvoltării industriale a țării”, referindu-se la infrastructura sa nucleară.
De asemenea, agenția a declarat că acțiunile SUA reprezintă o încălcare a dreptului internațional și a Tratatului de Neproliferare Nucleară și a acuzat Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) de complicitate.
Mark Kimmitt, fost adjunct al secretarului adjunct al Apărării SUA pentru Orientul Mijlociu, a declarat pentru BBC News că, deși este clar că SUA au aplicat o lovitură „semnificativă” asupra obiectivelor iraniene, este nevoie de evaluări oficiale pentru a confirma amploarea daunelor.
Dacă asupra Fordow au fost lansate mai multe bombe antibuncăr, este „mai probabil decât nu” ca instalația să fi fost scoasă din funcțiune, consideră Kimmitt.
Cum au fost efectuate atacurile
Nu a existat un comunicat oficial privind modalitatea exactă de atac, iar diferite surse media oferă versiuni diferite.
Potrivit canalului Fox News, SUA au folosit șase bombe antibuncăr GBU-57, lansate de bombardiere B-2, pentru a lovi Fordow — un obiectiv aflat adânc sub pământ.
Avioanele B-2 sunt singurele capabile să transporte aceste bombe grele, fiecare având peste 13 tone. Ele pot transporta câte două bombe GBU-57.
Pentru atacurile asupra celorlalte două obiective, Natanz și Isfahan, au fost folosite circa 30 de rachete de croazieră Tomahawk, lansate de submarine de tip Ohio, potrivit Fox News.
Isfahan a fost ținta cea mai dificilă, potrivit jurnalistei Jennifer Griffin, citând surse militare.
Potrivit New York Times, atacul a fost chiar mai puternic: bombardierele B-2 au lansat 12 bombe GBU-57 asupra Fordow și încă două asupra Natanz.
Se așteaptă ca oficialii Pentagonului să susțină o conferință de presă în cursul zilei de 22 iunie.
Reacții la atacuri
Prim-ministrul Israelului, Benjamin Netanyahu, a mulțumit SUA pentru sprijin. Discursul său a fost transmis la scurt timp după loviturile americane.
„Președintele Trump și cu mine spunem adesea: «Pace prin forță». Mai întâi vine forța, apoi vine pacea — a declarat el. — În această seară, președintele Trump și Statele Unite au acționat cu mare forță.” Netanyahu a afirmat că decizia lui Trump „va schimba istoria”.
Trump a spus, la rândul său, că el și Netanyahu au format „o echipă” și a mulțumit armatei israeliene pentru sprijin.
Ministrul de externe al Iranului, Abbas Araghchi, a calificat atacurile asupra „obiectivelor nucleare pașnice ale Iranului” drept o gravă încălcare a Cartei ONU, a dreptului internațional și a Tratatului de Neproliferare Nucleară, declarând că Iranul „își rezervă toate opțiunile pentru a-și apăra suveranitatea, interesele și poporul, în conformitate cu Carta ONU”, potrivit Reuters. El a adăugat că acțiunile SUA vor avea consecințe de lungă durată.
Un consilier de rang înalt al liderului suprem iranian, Ali Khamenei, a amenințat că va lansa rachete asupra flotei americane după atacul asupra instalațiilor nucleare. „Acum e rândul nostru să lansăm rachete asupra navelor americane din Bahrain și, simultan, să închidem strâmtoarea Ormuz pentru SUA, Marea Britanie, Germania și Franța”, a transmis portalul israelian Ynet.
Chiar înainte de atacul SUA, ayatollahul Ali Khamenei avertizase că, dacă America se alătură Israelului, Iranul va răspunde: „Americanii trebuie să știe că orice intervenție militară din partea lor se va confrunta, fără îndoială, cu un contraatac ireparabil.”
Secretarul general al ONU, António Guterres, a calificat drept o „escaladare periculoasă” atacurile americane asupra infrastructurii nucleare a Iranului.
Potrivit acestuia, în prezent „există un risc tot mai mare ca acest conflict să scape rapid de sub control, ceea ce ar duce la consecințe catastrofale pentru civili, pentru regiune și pentru întreaga lume.”
„În această oră periculoasă, este esențial să evităm spirala haosului. Nu există soluție militară. Singura cale este diplomația. Singura speranță — pacea”, a scris Guterres pe platforma X.
Liderul minorității democrate din Camera Reprezentanților a SUA, Hakeem Jeffries, a condamnat decizia lui Trump de a ordona atacurile fără acordul Congresului, afirmând că acestea „au crescut semnificativ” riscul unui „război potențial catastrofal în Orientul Mijlociu”. Senatorul democrat Bernie Sanders a numit decizia unilaterală a lui Trump „în mod clar contrară Constituției”, reamintind că „singurul organism care poate declara război este Congresul SUA. Președintele nu are acest drept”.