Specialiștii moldoveni explică de ce în această primăvară am avut vreme instabilă
În această primăvară, meteorologii au anunțat că în Moldova a fost înregistrat un nou record! Vorbim despre cantitatea lunară a precipitațiilor, care pe 65 % din teritoriul țării a atins un număr de 120-175 mm, ceea ce reprezintă până la 390 % din norma lunară înregistrată în ultimii ani.
Potrivit meteorologilor, la înălțimi mari, deasupra regiunii polare, avem un vortex polar. Acesta este precum un ciclon tropical de dimensiuni foarte mari. Vortexul are două momente de funcționare: atunci când este intens și atunci când este slăbit. În această primăvară, vortexul a fost slăbit, iar atunci când este slăbit, acesta permite ca din regiunile polare să ajungă până în continentul european masele de aer reci, respectiv acestea ajung și în Republica Moldova, scrie Diez.md.
Când vortexul polar este slăbit, acesta favorizează intrarea maselor polare chiar și până în sudul continentului european. „La noi în aprilie a avut loc acest fenomen concomitent cu precipitațiile foarte mari de pe teritoriul nostru. Temperatura foarte scăzută din regiunea polară a favorizat ca ciclonii din zona mediteraneeană să se repete. Astfel, aceștia s-au alimentat cu aer rece, iar umiditatea din această zonă a făcut ca în Moldova să avem precipitații mai abundente.”
Pe lângă fenomenele care se întâmplă la înălțimi mari sunt și fenomene care se întâmplă la suprafață, așa precum: La Niña și El Niño. De asemenea, există și un al treilea fenomen, care se numește El Niño – Southern Oscillation (El Niño – Oscilația de Sud).
La Niña este atunci când temperatura apei Oceanului Pacific este neobișnuit de scăzută, iar apele reci de la adâncimi se ridică la suprafață, astfel, din acest motiv, se răcește aerul în atmosferă. Pe când El Niño face totul invers, în cazul acestui fenomen apele calde se ridică la suprafață, vremea fiind mai caldă. Fenomenul La Niña aduce vreme mai rece și mai multe precipitații în cea mai mare parte a continentului european, pe când El Niño aduce vreme caldă.
„Dar luând în considerare că în ultimii doi ani la noi a predominat fenomenul La Niña, am avut vreme mai răcoroasă. Oricum, temperaturile pe care le-am avut pe parcursul anilor 2021-2022, pe cea mai mare parte a globului, au fost mai ridicate decât în mod obișnuit, deoarece din cauza fenomenului La Niña temperaturile sunt mai scăzute decât în mod normal, pe când recordurile absolute vin atunci când persistă fenomenul El Niño”, au menționat cei de la Serviciul Hidrometeorologic de Stat.
Acestea sunt fenomene necontrolabile, dar care sunt urmărite de specialiști. El Niño și La Niña, de obicei, se schimbă între ele o dată la doi-trei ani. Câteodată chiar și la cinci ani are loc efectul La Niña, fiindcă în cea mai mare parte a timpului predomină mai mult fenomenul El Niño.
Specialiștii afirmă că granițele dintre anotimpuri nu vor fi șterse, având în vedere că vremea este una schimbătoare, iar în atmosferă se întâmplă procese dinamice, respectiv nu știe nimeni ce poate avea loc. De obicei se fac doar niște estimări că ar putea fi o tendință de creștere a temperaturilor în următorii ani, deoarece când se fac astfel de studii se axează mai mult pe temperaturile care cresc și pe precipitațiile prezente, nu se fac pe anotimpuri.
„Dar luând în considerare că teritoriul nostru deja de trei ani la rând nu a avut iarnă, acest fapt desigur este ceva anormal. Acest lucru nu este cauzat de încălzirea globală, problema constă în influența mai mare din partea sudică, astfel noi avem vreme mai caldă decât în mod obișnuit. Din motiv că vortexul polar este mai activ, acesta nu permite pătrunderea maselor de aer reci din emisfera nordică”, au specificat meteorologii de la Serviciul Hidrometeorologic de Stat.
Conform specialiștilor, vortexul polar se află doar în regiunea polară, în Antarctida, la înălțimi de până la 200 de kilometri, dar oricum acesta influențează și la altitudini joase. Atunci când vortexul este intens, acesta nu permite ca masele de aer rece să vină pe teritoriul nostru, de aceea avem influența temperaturilor ridicate, de exemplu, de pe continentul african. Acum acesta este slăbit, și de aceea am avut o iarnă caldă.
Pe termen lung nu pot fi făcute prognoze despre frecvența intensității vortexului polar. Așa că, nu putem cunoaște exact cum va fi această vară.
Continuarea articolului, citiți pe diez.md.
