fbpx

Lecțiile învățate pentru sistemul medical din Republica Moldova la un an de la declanșarea pandemiei COVID-19

Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) a organizat miercuri, 31 martie 2021, cea de a treia videoconferință #EUDebatesCafe din 2021 în regim on-line, dedicată lecțiilor învățate pentru sistemul medical din Republica Moldova la un an de la începerea pandemiei COVID-19.

Invitații la eveniment au vorbit despre principalele provocări pentru sistemul medical din Republica Moldova în primul an de pandemie, în ce măsură alocările bugetare pentru sistemul de sănătate au acoperit necesitățile existente, cum poate fi impulsionată creșterea ratei de vaccinare în Republica Moldova pe parcursul etapelor doi și trei, dar și în ce măsură autoritățile guvernamentale au reușit să conducă o campanie eficientă de informare privind măsurile de protecție împotriva COVID-19.

„De la declanșarea pandemiei avem înregistrate peste 220.000 de persoane infectate, iar noi am efectuat peste 860.000 de teste. Măsurile întreprinse de Guvern ca răspuns la pandemia COVID s-au axat pe câteva direcții. În primul rând, ne-am concentrat pe măsurile de pregătire și răspuns la nivel de sănătate, dar și la nivel intersectorial. A doua direcție a fost axată pe comunicarea riscurilor, fiind identificate grupurile spre care să meargă această comunicare. O altă direcție a fost asigurarea supravegherii epidemiologice, inclusiv pe investigații de laborator pentru a urmări tendințele de dezvoltare a procesului epidemic și ajustarea măsurilor de control. Nu în ultimul rând a fost asigurarea managementului clinic a cazului de boală la nivel de asistență medicală prespitalicească”, a spus Daniela Demișcan, Șefa Direcţiei Sănătate Publică, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale

„Medicul practician din prima linie se află prins într-o menghină”

De asemenea, și Adrian Belîi, șeful Departamentului Clinic Anestezie și Terapie Intensivă a Institutului de Medicină Urgentă susține că medicina practică și medicii care lucrează în prima linie reprezintă interfața de interacțiune nemijlocită dintre sistemul medical și societate.

„Medicul practician din prima linie se află prins într-o menghină – presiunea socială și presiunea sistemului. Medicii se confruntă cu cazuri din ce în ce mai mult în creștere, inclusiv medicii anesteziologi, care și așa nu sunt mulți în țară. Marea majoritate a mortalității în rândul pacienților de COVID se întâmplă anume în terapia intensivă. De aceea, presiunea de lucru, cea psihologică, impactul fizic, sunt pe spatele anume acelui personal care activează în terapie intensivă. Dacă vorbim la concret despre probleme, ele au evoluat odată cu trecerea timpului. Dacă la început problema principală era ce să facem, a doua etapă a fost creșterea capacității tehnice a numărului de paturi, a dotărilor cu medicamente.

În urma măsurilor întreprinse, practicile au devenit stabile în ultimele 4-5 luni de zile, când protocoalele de tratament utilizate în țară s-au apropiat de recomandările internaționale. Acum observăm că drept urmare a noii tulpini de Coronavirus, a crescut semnificativ mortalitatea în rândurile pacienților internați la reanimare – de la 29 la sută la 40 la sută. Dacă e să vorbim de previziuni, 15 la sută dintre pacienții testați pozitiv la SARS-CoV-2 vor face forme de boală, care necesită spitalizare, iar 10% dintre pacienții infectați vor avea nevoie de terapie intensivă”, a mai adăugat Adrian Belîi.

Moldova a încercat să mențină economia, nu să salveze vieți

Experta internațională în sănătate publică, Ala Tocarciuc, a spus că atunci când a început pandemia, ea a fost anunțată ca un eveniment global, dar până la urmă fiecare țară și-a definitivat în limita frontierelor modalitatea de răspuns la această pandemie.

„De la bun început, unele țări au dorit să salveze viețile umane, respectiv au aplicat strategia lor de a opri răspândirea bolii, alte țări au încercat să mențină economia cu restricții moderate și au pus accent pe capacitarea sistemului medical. Deci, Moldova a fost din categoria a doua, care nu prea a depus eforturi pentru a opri extinderea pandemiei, iar restricțiile au arătat doar pe hârtie dure, dar în realitate ele au fost liberale, dar, am încercat să capacităm sistemul medical. Aceste măsuri, totuși, au o limită.

Dacă noi nu oprim avalanșa numărului de noi îmbolnăviri, sistemul nostru va fi în colaps. Nu este vorba de potențialul uman și lipsa resurselor, dar este și un prag psihologic. Faptul că acum avem peste 40 de decese este un semn că sistemul nostru medical este sufocat și atunci noi nu putem investi doar în acesta. Noi trebuie să îi dăm un respiro.

Deoarece doar medicii luptă astăzi cu pandemie, restul parcă nici nu au auzit de pandemie. Astfel, trebuie să ne concertăm cu toții în această luptă. Dacă e să vorbim despre vaccin. Potrivit rezultatelor unor sondaje, 55 la sută din populația Republicii Moldova acceptă să se vaccineze împotriva noului virus, dar problema cea mare constă în faptul că în Republica Moldova nu există cantități suficiente de vaccinuri anti-COVID-19”, a adăugat Tocarciuc.

Amintim că primul caz de COVID-19 în Republica Moldova a fost confirmat pe 7 martie 2020, de atunci, bilanțul cazurilor înregistrare a ajuns până la peste 220.000 de infecții.

Urmărește cele mai importante noutăți și pe canalul de Telegram ZUGO.

Articole asemănătoare

Back to top button