Judecătorul Grigori Colev, între avize negative și suspiciuni publice: ce dezvăluie un raport de integritate

Un raport de investigație, realizat în cadrul proiectului „Asigurarea integrității, eficienței și independenței sistemului de justiție în Moldova – #Justice4Moldova”, implementat de Institutul pentru Politici Europene și Reforme (IPRE), în parteneriat cu Institutul pentru Raportarea Războiului și Păcii (IWPR), ridică întrebări serioase despre parcursul profesional și anumite neașezări procedurale din cariera judecătorului Grigori Colev, de la Curtea de Apel Comrat.

Documentul, semnat de jurnaliști și juriști independenți și revizuit de experți naționali și internaționali, reunește acte oficiale, hotărâri ale Colegiilor de evaluare și date din declarațiile de avere și arată o imagine complexă: evaluări profesionale bune, dar și controverse care i-au marcat numele în ultimele decenii.

Cea mai tulburătoare constatare pentru opinia publică este istoria avizelor anterioare: în 2015 și 2016, candidaturile lui Colev la funcții superioare au fost oprite de președintele Republicii, pe baza unor avize consultative ale Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS). Deși Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a continuat să-l propună, președintele a refuzat numirea până la clarificarea unor riscuri invocate de SIS — documente la care autorii raportului n-au avut acces integral, dar care, spun ei, centrează suspiciuni rezonabile privind integritatea etică a magistratului. Colev a respins implicit acuzațiile, afirmând că SIS nu a prezentat probe concrete și că deciziile CSM au demonstrat neîntemeierea motivelor invocate de serviciu.

Raportul nu aduce concluzii definitive despre fapte penale, ci readuce în discuție o serie de episoade publice controversate. În 2014, spre exemplu, numele lui Colev a fost asociat cu o decizie privind încetarea atribuțiilor directorului Teleradio Găgăuzia – o speță pe care presa din regiune a prezentat-o ca având elemente de „interes material” și care a stârnit apeluri publice pentru anchetă. De asemenea, în 2023, Colev a făcut parte dintr-un complet vizat de o procedură disciplinară; procesul disciplinar a fost ulterior încetat, iar Plenul CSM a respins contestația inspectorului-judecător care ceruse reexaminarea deciziei. Autorii raportează toate aceste etape și indică faptul că, deși multe sesizări au fost respinse, frecvența plângerilor în timp este un element de interes public.

Pe partea financiară, raportul arată că declarațiile de avere ale lui Colev conțin elemente verificabile, care nu au condus, în urma anchetei ANI, la constatări de diferențe substanțiale. Judecătorul deține mai multe terenuri agricole, un apartament cumpărat în 2021 pentru 773.303 lei, un loc de parcare și un depozit bancar, iar în 2022 a contractat un credit de 200.000 de lei. Autorii notează însă că unele valori declarate – prețul de achiziție al unor bunuri imobiliare sau diferențele dintre valoarea declarată și prețurile medii de piață – merită clarificări suplimentare, în special în contextul avizelor SIS și al sesizărilor repetate. În ultimă instanță, Agenția Națională de Integritate a verificat anumite aspecte în 2021 și nu a găsit diferențe majore.

Raportul pune în ecuație două dimensiuni aparent contradictorii: pe de-o parte, performanţele profesionale ale magistratului, evaluate constant cu calificative „Foarte bine” în mai multe cicluri de evaluare; pe de altă parte, existenţa unor controverse – politice, administrative sau procedurale, care i-au agravat vizibilitatea publică. Autorii atrag atenția că refuzurile prezidențiale bazate pe avizele SIS, cumulate cu reclamațiile și un dosar disciplinar încetat, conturează o suspiciune rezonabilă care merită o clarificare transparentă din partea instituțiilor abilitate, pentru a nu lăsa loc speculațiilor.

În replică la anchetă, Colev a invocat hotărârile oficiale ale CSM care au stabilit, după analiza avizelor SIS, că acestea nu conţin elemente decisive care să-i afecteze compatibilitatea. El a spus că interpretările publice ale unor norme procedurale au fost uneori „eroate” și că deciziile judiciare emise de completul din care a făcut parte au respectat legea și jurisprudența CtEDO. Raportul redă aceste poziţii și subliniază obligaţia autorităţilor de a publica, acolo unde este posibil, date care să elimine orice zonă de ambiguitate.

Concluzia investigației este moderată: nu există, în acest raport, o condamnare a magistratului, dar nici o „linie de curățenie” care să stingă total întrebările. Autorii solicită transparență sporită în privința avizelor de securitate, o comunicare clară între SIS, CSM și Președinție privind criteriile folosite în evaluarea candidaților și, atunci când este necesar, verificări administrative complementare ale instituțiilor abilitate. Cazul Colev devine un exemplu despre cum controlul democratic, transparenţa și dreptul la apărare trebuie să meargă mână în mână pentru a menţine încrederea în justiție.

Raportul integral este disponibil aici.

Rapoartele sunt realizate în cadrul proiectului „Asigurarea integrității, eficienței și independenței sistemului de justiție în Moldova – #Justice4Moldova”, implementat de Institutul pentru Politici Europene și Reforme (IPRE), în parteneriat cu Institutul pentru Raportarea Războiului și Păcii (IWPR). Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Fundația Soros Moldova. Scopul general al proiectului este de a consolida rolul societății civile și mass-mediei în promovarea independenței, integrității, eficienței și responsabilității sistemului judiciar din Republica Moldova.