Investigație #Justice4Moldova: judecătoarea Elena Grumeza, între averi contestate și termene depășite
Un raport de investigație, realizat în cadrul proiectului „Asigurarea integrității, eficienței și independenței sistemului de justiție în Moldova – #Justice4Moldova”, implementat de Institutul pentru Politici Europene și Reforme (IPRE), în parteneriat cu Institutul pentru Raportarea Războiului și Păcii (IWPR), ridică semne serioase de întrebare despre coerența declarațiilor de avere și ritmul decizional al judecătoarei Elena Grumeza. Ancheta reconstituie evoluția averii, tranzacțiile și activitatea profesională a magistratei pentru perioada recentă și identifică atât discrepanțe financiare, cât și întârzieri procedurale care, spun autorii, cer clarificări suplimentare din partea instituțiilor competente.
Raportul notează că Inspecția Judiciară a Consiliului Superior al Magistraturii a descoperit în 2023 opt cauze aflate în gestiunea Elenei Grumeza pentru care a fost depășit termenul legal de 45 de zile lucrătoare pentru redactarea deciziei integrale, precum și un dosar în care au existat intervale nejustificat de mari între ședințele de judecată. În documentul de control se arată că, în anumite situații, instanța nu a întreprins măsuri pentru clarificarea expertizelor în termen rezonabil, ceea ce a condus la blocaje procedurale profunde. Această constatare este cu atât mai remarcabilă cu cât, la 7 martie 2024, același Consiliu Superior al Magistraturii a desemnat-o pe Grumeza judecător specializat pe perioada următorilor trei ani pentru controlul actelor privind integritatea profesională — o măsură care, în opinia autorilor raportului, contrastează puternic cu constatările Inspecției.
Pe plan financiar, ancheta evidențiază suspiciuni legate de prețurile înscrise în declarațiile de avere pentru mai multe autoturisme. Potrivit raportului, o Toyota Auris indicată ca achiziționată în 2017 la 20.000 lei apare vândută în 2020 pentru 80.000 lei, în vreme ce un Nissan Juke cumpărat în 2020 la 100.000 lei este ulterior declarat în 2021 la valoarea de 200.000 lei — ritmuri și salturi valutare care, spun autorii, nu se explică simplu prin uzură sau piață și sunt susceptibile de verificări suplimentare. De asemenea, în declarații figurează achiziții imobiliare și un garaj dobândit prin delimitare de cote în devălmășie, a căror valoare contabilă pare neconcordantă cu prețurile curente de piață.
Datele declarate public arată venituri ale judecătoarei în perioada 2019–2023 care cumulează aproape două milioane de lei, iar autorii raportului atrag atenția asupra unor tranzacții și vânzări înscrise în bilanț care modifică substanțial profilul financiar al familiei în anumiți ani. Raportul nu pretinde existența unor infracțiuni, dar susține că diferențele dintre prețurile de achiziție, cele de vânzare și valorile declarate impun verificări ale originii fondurilor și corectitudinii declarațiilor.
Autorii investigației au solicitat comentarii judecătoarei; Grumeza a răspuns punctual în privința bunurilor mobile și imobile, afirmând că toate automobilele și proprietățile sunt declarate conform Legii nr.133/2016, iar prețurile indicate în contractele de vânzare-cumpărare reflectă negocierile între părți și circumstanțele tranzacției. În ceea ce privește constatările Inspecției Judiciare, raportul menționează că judecătoarea nu a oferit un răspuns la întrebarea specifică privind depășirile de termene identificate în actul de control.
Documentul se încheie nu cu acuzații penale, ci cu recomandarea clară ca instituțiile abilitate — Inspecția Judiciară, Autoritatea Națională de Integritate și, dacă este cazul, organele fiscale — să verifice coerent și transparent discrepanțele semnalate.
Raportul integral este disponibil aici.
Rapoartele sunt realizate în cadrul proiectului „Asigurarea integrității, eficienței și independenței sistemului de justiție în Moldova – #Justice4Moldova”, implementat de Institutul pentru Politici Europene și Reforme (IPRE), în parteneriat cu Institutul pentru Raportarea Războiului și Păcii (IWPR). Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Fundația Soros Moldova. Scopul general al proiectului este de a consolida rolul societății civile și mass-mediei în promovarea independenței, integrității, eficienței și responsabilității sistemului judiciar din Republica Moldova.
