fbpx

foto | „Așa a vrut soarta: ca eu să cresc un copil mai deosebit”. Mama unei fetițe cu sindrom Down, despre „ispitele” părinților cu copii „speciali”

Este mama unei drăgălășenii de fetiță, specială nu doar prin felul ei de a fi, dar și prin faptul că are cu un cromozom mai mult decât oamenii „obișnuiți”. Ludmila Adamciuc, tânăra care inspiră și încurajează mamele ai căror copii au sindrom Down, a făcut o postare emoționantă pe pagina sa de Facebook, în care s-a referit la stereotipurile pe care societatea le impune familiilor cu copii „speciali”.

Printre gândurile pe care le-a împărtășit cu internauții, Ludmila se întreabă dacă oare peste ani va fi la fel de puternică, răbdătoare și motivată să îi ofere micuței Beatrice o viață ca a celor de vârsta ei. Totodată, tânăra mămică a accentuat încă o dată cât de iubitori sunt copiii cu sindrom Down.

„Eu sunt mamă. Sunt fericită alături de fetița mea. Uneori obosesc. Știți de ce? Așa a vrut soarta: ca eu să cresc un copil mai deosebit. Nu-mi place să-i zic „cu dizabilitate”, căci copii cu un cromozom în plus au o abilitate de iubire și bun simț mai mare decât noi, cei cu număr normal și absolut teferi.

Când am primit întrebări și reproș: Da ce așa ești fericită? Ai copil bolnav, și așa bucuroasă povestești despre asta? Faci atâtea fotografii și comentezi atât? Mai bine ți-ai plânge în pumn de jăli.

Eu știu că niciodată nu-i împaci pe toți, și nici nu a fost vreodată acesta scopul meu sau credința în viață, dar:

  • Voi chiar credeți că eu trăiesc într-o lume roz? Că mi-am pus ochelarii o dată măritată și de atunci nu-i mai scot?
  • Chiar credeți că nu am și eu fricile mele? Mă gândesc și eu cum va fi atunci când Beatrice va crește? Cum o voi integra la școală sau la grădiniță? Cum va interacționa cu ea ceilalți copii sau (mai bine spus) părinții lor?
  • Cum va evolua starea ei de sănătate?
  • Își va face prieteni?
  • Ne vom descurca noi? Ca părinți? să o facem fericită (fericiți să fim și noi) aici, acasă, printre oamenii noștri.

Iar multitudinea de întrebări pline de jale și compasiune: cum e să ai un copil cu Sindrom? – Da cum credeți? Evident că e o catastrofă! N-ați observat până acum?

Atunci când te înconjoară atâtea mame care îți zic: „Ei, așa și eu când eram mai tânără și aveam energie, vedeam partea plină a paharului”. Chiar oare trec puterile și voința o dată cu anii?

Prietena mea micuță – sunt fericită că ești fetița mea. Iar lecțiile tale de viață sunt inestimabile”, a scris Ludmila pe pagina sa de Facebook.

Foto: Ludmila Adamciuc via Facebook

Articole similare

Close