„Este o situație normală”: Nicu Popescu explică de ce reformarea mecanismului de vot în UE este în favoarea R. Moldova
Fostul vicepremier și ministru al Afacerilor Externe și actual emisar special pentru afaceri europene și parteneriate strategice, Nicu Popescu, a venit cu explicații privind discuțiile despre limitarea dreptului de veto în Uniunea Europeană. Potrivit acestuia, modificările propuse nu reprezintă o „pierdere a suveranității” sau o discriminare a statelor candidate, ci fac parte din ajustările necesare pentru ca UE să funcționeze eficient în contextul extinderii.
Popescu a subliniat că, în prezent, aproximativ 80% din deciziile UE se adoptă deja prin majoritate calificată, iar veto-ul se aplică doar în domenii sensibile, precum politica externă, securitatea sau apărarea. O Uniune cu 27 de state membre și încă 10 candidați, afirmă el, riscă blocaje dacă dreptul de veto rămâne prea extins.
Acesta a reamintit că limitarea veto-ului a avut loc înaintea tuturor marilor extinderi europene. Popescu a citat exemple istorice, de la Actul Unic European din 1986 până la Tratatul de la Lisabona din 2009, arătând că procentul deciziilor adoptate prin vot majoritar a crescut constant pentru a asigura funcționarea Uniunii.
Uniunea Europeană are azi 27 de state membre și 10 candidați. O Uniune cu 37 de state riscă să devină tot mai greu de gestionat dacă veto-ul se aplică prea larg. De aceea, mai multe state – inclusiv Germania, Franța, România și Spania – au propus încă din 2023 extinderea deciziilor luate prin majoritate calificată, pentru a evita blocajele.
- Actul Unic European (1986): introduce votul cu majoritate calificată (QMV) pentru piața internă; aproximativ 30% din legislație trece pe QMV.
- Maastricht (1993): QMV se extinde spre ~45%.
- Amsterdam (1999): ~60% din decizii pe QMV.
- Nisa (2003): ~70% pe QMV, pregătind extinderea spre Est.
- Lisabona (din 2009): ~80% din legislația Consiliului se adoptă prin QMV.
„Dacă UE va reduce din nou oportunitățile de veto acum, Moldova ar fi tratată exact cum au fost tratate Austria sau Finlanda înainte de aderare. Este o ajustare normală într-o Uniune în creștere”, a menționat Popescu.
Potrivit lui Popescu, interesul Republicii Moldova este să adere cât mai curând, iar o Uniune care ia decizii mai rapid și mai clar ajută țara atât în procesul de aderare, cât și după integrare. „Dreptul de veto trebuie păstrat pentru chestiuni cu adevărat majore. În rest, eficiența și cooperarea sunt în avantajul nostru”, a concluzionat el.
