Analist politic: Efectele propagandei ruse din Găgăuzia ar putea fi combătute abia peste unul sau două decenii

Unitatea Teritorială Autonomă (UTA) Găgăuzia rămâne una dintre cele mai vulnerabile zone ale Republicii Moldova în fața propagandei ruse, iar combaterea fenomenului ar putea dura ani buni. Declarațiile au fost făcute de analistul politic Mihai Isac, la ședința Clubului jurnaliștilor de investigație cu tema „Dezinformarea, instrument de manipulare a percepțiilor locuitorilor din UTA Găgăuzia”, desfășurată pe 7 mai 2026, scrie Agora.md.

Potrivit lui Mihai Isac, UTA Găgăuzia este un spațiu în care dezinformarea ar funcționa prin mai multe canale simultan: televiziune, rețele sociale, comunități locale, biserică, legături de familie și diaspora din Federația Rusă.

„Atunci când vorbim despre regiunea găgăuză, să ne imaginăm un laborator în interiorul unui laborator de știri false”, a spus Isac.

Analistul a explicat că, în cazul Găgăuziei, legăturile comunitare joacă un rol foarte important.

„Problema prin care foarte multă propagandă vine din Federația Rusă în Găgăuzia se explică și prin aceste legături de familie, și prin existența în Federația Rusă a unei importante diaspore originare din regiunea găgăuză și din Taraclia.”

Mihai Isac a mai spus că în Federația Rusă ar exista asociații ale etnicilor găgăuzi în mai multe regiuni importante.

„Există asociații ale etnicilor găgăuzi practic în toate regiunile importante ale Federației Ruse, care sunt înregimentate în arhitectura de propagandă a Federației Ruse, îndreptată împotriva regiunii respective.”

În același timp, Isac a menționat că autoritățile de la Chișinău au început să adopte măsuri pentru a limita răspândirea dezinformării, însă efectele nu pot apărea rapid.

„Autoritățile au încercat în ultima perioadă să ia măsuri care să nu mai permită această propagare, dar nu putem rezolva această problemă într-un an, doi, trei. Probabil va lua un deceniu, poate chiar două decenii.”

Analistul politic a atras atenția că nu există o soluție universală pentru combaterea propagandei ruse. În acest sens, el a făcut trimitere la experiența Ucrainei și a statelor baltice.

„Din nefericire, nu există un manual despre cum să scăpăm de propaganda rusă, pentru că, dacă exista un astfel de manual, era aplicat de mult de Ucraina, era aplicat de mult de alte state.”

„Există state care sunt de mult membre ale Uniunii Europene, cum sunt statele baltice — Estonia, Letonia, Lituania — care au foarte mari probleme cu propaganda rusă. Și vorbim de 20, 22, 23 de ani de prosperitate europeană, de garanții de securitate din partea NATO, și încă mai vedem astfel de probleme.”

Potrivit analistului, Federația Rusă se adaptează rapid la măsurile legislative adoptate de statele vizate. El a afirmat că Moscova folosește inclusiv discursul despre drepturile omului pentru a acuza presupuse încălcări ale drepturilor minorităților rusolingve.

În opinia lui Mihai Isac, legislația și politicile care ar trebui să protejeze identitatea culturală găgăuză nu au reușit întotdeauna să consolideze folosirea limbii găgăuze.

„În opinia mea, legislația menită să protejeze identitatea culturală găgăuză nu face altceva decât să transforme găgăuzii în soldați ai lumii ruse. Practic, în foarte multe medii din Găgăuzia se vorbește doar limba rusă. În multe medii, limba găgăuză a ajuns o limbă de bucătărie.”

Potrivit lui Mihai Isac, partidele pro-europene ar trebui să fie mai prezente în viața politică din regiunea autonomă, inclusiv în alegerile pentru funcția de bașcan, pentru Adunarea Populară și în scrutinurile locale.

Analistul a mai afirmat că, în timpul unor vizite ale liderilor de la Chișinău în Găgăuzia, ar fi fost mobilizate grupuri de persoane pentru acțiuni de protest, organizate de persoane care ar fi fost afiliate organizației criminală „Șor”.

„Am asistat, în anii 2024-2025, personal, la vizita președintei Maia Sandu în Găgăuzia sau a altor lideri de la Chișinău, cum a fost domnul Grosu. Era nevoie de desfășurarea unor forțe impresionante, precum la o deplasare în Afganistan, și asta vă spun din propria experiență. Când a fost acea vizită la Universitatea de Stat din Comrat, vedeam grupuri de persoane din categorii social-vulnerabile, instrumentalizate și trimise la atac împotriva cordoanelor de polițiști.”

Totuși, nu au fost publicate imagini care să confirme direct aceste afirmații.

Referindu-se la bulgarii basarabeni, analistul a spus că aceștia sunt vizați de propaganda rusă într-o măsură mai mică.

În cadrul discuției au fost invocate și datele unui studiu realizat anterior în Comrat, Taraclia, Ceadîr-Lunga și Vulcănești, prezentat de Liliana Palihovici, președinta Asociației „Institutum Virtutes Civiles”. Potrivit cercetării, 37% dintre respondenți urmăresc zilnic știrile, în special la televiziune și pe rețelele sociale, iar opt din zece consideră dezinformarea o problemă majoră. Totodată, fiecare al doilea respondent nu are încredere în mass-media națională în limba română și în declarațiile autorităților centrale, iar șase din zece nu verifică veridicitatea informațiilor pe care le consumă.

De asemenea, au fost menționate datele unui studiu sociologic realizat de Asociația Promo-LEX, prezentat de analistul Ion Bucătaru. Potrivit cercetării, aproape 17% dintre cetățenii din regiune nu se consideră parte a societății și statului Republicii Moldova. Totodată, în topul preferințelor privind sursele de informare se află televiziunea locală, urmată de un post TV din Federația Rusă și de Moldova 1.