Adjunctul bașcanului Găgăuziei ar fi acționat în judecată Poliția de Frontieră din Iași după refuzul de intrare în România

„Prin subminarea procesului politic democratic și destabilizarea ordinii constituționale, Victor Petrov sprijină acțiunile și politicile care subminează și amenință democrația, statul de drept și stabilitatea în Republica Moldova”, se arată într-o decizie din februarie 2024 a Consiliului European care i-a interzis accesul în țările din Uniune, transmite ziaruldeiasi.ro.

Înainte de a se judeca cu Inspectoratul de Frontieră Iași, Petrov a făcut același lucru și cu Inspectoratul similar din Giurgiu, pe unde a încercat, de asemenea, să ajungă în România după ce a fost pus pe lista de sancțiuni.

Pe 22 februarie 2024, Consiliul European a decis includerea lui Victor Petrov (50 de ani) pe lista persoanelor care au interdicție de a intra în țările din Uniunea Europeană.

În motivare, Consiliul a menționat faptul că „Victor Petrov este adjunctul bașkanului Adunării Populare a Găgăuziei și liderul Uniunii Poporului din Găgăuzia, o mișcare sociopolitică vădit pro-rusă care a fuzionat cu partidul politic «Renaștere». Primește sprijin politic din partea persoanei incluse pe listă Ilan Șor. Victor Petrov se implică activ în diseminarea de informații false și în incitarea la violență, precum și în cultivarea unui sentiment de teamă în rândul populației găgăuze din Republica Moldova în legătură cu o posibilă pierdere a autonomiei provocată de autoritățile din Chișinău. Ca urmare, autoritățile din Republica Moldova au blocat unul dintre site-urile sale web, gagauznews.md. Diseminarea continuă însă prin intermediul unui nou domeniu de internet, gagauznews.com, și prin declarațiile lui Petrov. Prin subminarea procesului politic democratic și destabilizarea ordinii constituționale, Victor Petrov sprijină acțiunile și politicile care subminează și amenință democrația, statul de drept și stabilitatea în Republica Moldova. De asemenea, el este asociat cu Ilan Șor”.

Petrov a negat, ulterior, acuzațiile și a afirmat că ar fi persecutat de către actuala guvernare a Republicii Moldova, iar sancțiunile care i-au fost aplicate la nivel național și internațional ar fi ilegale.

În plus, celor de pe această listă le-au fost înghețate fondurile depistate în aceleași țări. Alături de Petrov, în document figurează nume extrem de controversate din Republica Moldova, acuzate de aceleași intenții de destabilizare a țării și/sau de acțiuni vădit pro-ruse: Mariana Tauber, Vladimir Plahotniuc, Evghenia Guțul.

În ciuda deciziei Consiliului, după circa un an, pe 1 martie 2025, Petrov s-a prezentat la unul dintre punctele de trecere din raza Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Iași, declarând că se află în drum spre Bulgaria. Polițiștii i-au refuzat accesul în România după ce au descoperit  în bazele de date decizia din februarie 2024, dar apoi Petrov s-a adresat instanțelor de judecată, cerând anularea măsurii de nepermitere a intrării pe teritoriul României, obligarea celor de la Frontieră să radieze măsura și să-i recunoască dreptul de liberă circulație pe teritoriul țării noastre. El a adăugat că nu i-au fost aduse la cunoștință motivele refuzului intrării și nici perioada de timp pentru care a fost instituită măsura. Dosarul a fost declinat de Tribunalul Iași la Curtea de Apel București unde se va judeca începând cu 13 martie 2026.

Nu este primul demers de acest gen al lui Petrov după ce, pe 29 mai 2024, el mai încercase să intre în România, deși se afla sub imperiul sancțiunii Consiliului European. Tentativa, de asemenea eșuată, a avut loc printr-un punct de trecere aflat în raza Poliției de Frontieră Giurgiu, instituție pe care de asemenea a dat-o în judecată pentru aceleași motive, avocatul său susținând că decizia Consiliului este, în fapt, o „recomandare”. Pe 4 decembrie 2025, pe fond, Tribunalul Giurgiu i-a respins acțiunea lui Petrov.

Bulgaro-moldoveanul Petrov a făcut obiectul mai multor investigații ale presei din Republica Moldova, cel mai recent în decembrie 2025. Publicația Rise Moldova a dezvăluit că acesta și soția sa, de care a divorțat după ce a fost pus pe lista de sancțiuni, sunt asociați în mai multe firme, inclusiv din Germania și SUA, pe care politicianul nu le-a menționat în declarațiile de avere.

În 2024, Autoritatea Națională de Integritate din Moldova a descoperit în cazul său „încălcarea regimului juridic al declarării averii și intereselor personale” și a constatat o avere cu caracter nejustificat de 1.624.066,86 lei. Ca urmare, a primit interdicție de a exercita o funcție publică și/sau o funcție de demnitate publică, cu excepția funcțiilor elective, pe o perioadă de 3 ani, decizie contestată de Petrov la instanțe, fără succes. În același an 2024, la firmele unde avea interese au avut loc percheziții sub suspiciunea de evaziune fiscală.

Ulterior articolului Rise Moldova, Petrov a reacționat pe contul său de Facebook:„Astăzi încearcă din nou să ruleze o campanie media în jurul numelui meu. În ultimele zile, am fost atacat de mass-media puternică. Numele meu este pătat intenționat. Eu și familia mea suntem atribuiți unor conexiuni financiare și economice inexistente, precum și afilieri la o serie de personalități politice. De subliniat: sancțiunile împotriva mea nu au fost introduse de Republica Moldova, ci de Uniunea Europeană sub pretextul «amenințării la adresa securității naționale». Totodată, autoritățile moldovenești nu au făcut nicio acuzație oficială, iar autoritățile statului nu au luat nicio măsură. Este deosebit de ciudat când Uniunea Europeană ia astfel de decizii pe baza informațiilor pro-guvernamentale, fără a se verifica. Nu văd nici o anchetă, nici o căutare a adevărului, ci o încercare de a înlocui procedurile legale cu un set de titluri, asociații și etichete emoționale”.