analiză | Impactul schimbărilor climatice asupra pădurilor din Republica Moldova și cum vor autoritățile să combată fenomenul

Republica Moldova este clasată pe locul doi în clasamentul celor mai vulnerabile țări din Europa din punct de vedere climatic. La 30 august, Guvernul a aprobat Programul național de adaptare la schimbările climatice până în anul 2030 (PNASC2030). Documentul pune un accent aparte pe sectorul forestier, în scopul atenuării efectelor schimbărilor climatice. Deși experții consideră că politicile și acțiunile din program sunt suficiente, în teorie, pentru a-și atinge scopul, există rezerve legate de capacitatea statului și a societății de a implementa obiectivele în practică.

O rată mică de împădurire

Comparativ cu media din Uniunea Europeană, unde rata de împădurire este de circa 39%, R. Moldova se află la o mare distanță, cu doar 11% din teritoriu acoperit de păduri (ultimul loc în Europa). Procentajul este prea mic pentru a atenua efectele schimbărilor climatice. Mai mult, în ultimii ani se atestă o scădere a productivității pădurilor din R. Moldova, iar cauzele sunt diverse.

În sectorul forestier, PNASC2030 își propune ca obiectiv principal creșterea suprafețelor împădurite.

Potrivit ministrei Mediului, prin adoptarea Programului, R. Moldova și-a propus să se alinieze la eforturile globale de limitare a impactului negativ al schimbărilor climatice.

„PNASC2030 constă în asigurarea integrării măsurilor de adaptare în politicile sectoriale, în sinergie cu documentele de politici în domeniul adaptării la schimbările climatice, cât și în domeniul gestionării riscurilor de dezastre. […] Sunt necesare politici cu acțiuni țintite”, a declarat Iordanca-Rodica Iordanov.

Impactul schimbărilor climatice asupra pădurilor

Conform Strategiei de Adaptare a UE din 2021, frecvența și severitatea fenomenelor meteorologice și climatice extreme sunt în creștere, cauzând efecte devastatoare pentru pădurile europene. Drept urmare, este afectată viabilitatea economică a pădurilor, dar și capacitatea acestora de a oferi servicii ecosistemice durabile (lemn, apă, aer curat, alimente, habitat pentru biodiversitatea forestieră etc).

Republica Moldova se confruntă cu aceleași riscuri pentru pădurile sale. S-a constatat că până în 2020 sectorul forestier a suferit considerabil din cauza reducerii nivelului de precipitații și secării unor bazine de apă, drept urmare a secetelor din ultimele două decenii.

Totodată, suprafața reală a incendiilor de vegetație care afectează pădurile este mai mare decât arată datele oficiale, în special pe terenurile gestionate de autoritățile publice locale, unele incendii nu sunt înregistrate și lichidate la timp. Situația respectivă apare din cauza sistemului național defectuos de monitoring, înregistrare și intervenție din domeniu.

Totodată, protecția plantelor din păduri are multe carențe privind depistarea și înregistrarea focarelor de boli și dăunători forestieri.

Prognozele Băncii Mondiale din 2014 privind evoluția pădurilor în R. Moldova în următorul secol arată o tendință graduală de reducere a productivității pădurilor. Este incontestabil faptul că pădurile vor fi afectate de schimbările climatice, iar administratorii forestieri vor trebui să învețe cum să-și adapteze practicile de management. Activități importante precum regenerarea ecosistemului și împădurirea vor necesita susținere bugetară adecvată.

Reconstrucția ecologică a arborilor necorespunzători, extinderea perdelelor forestiere de protecție și a suprafețelor cu păduri rămân a fi măsuri cheie prevăzute în Program. Aceste acțiuni pot contribui semnificativ la creșterea productivității agricole – prin reglarea hidrologică naturală, acumularea precipitațiilor, protecție împotriva vântului și reducere a alunecărilor de teren sau eroziunilor de sol.

Degradarea și fragmentarea habitatelor naturale din R. Moldova se datorează atât factorilor abiotici (climatici), biotici (insectelor, bolilor), cât și factorilor antropogeni (defrișare, vânătoare etc.). Habitatele forestiere sunt printre cele mai dependente și vulnerabile la condițiile climatice.

În prezent, în zona de risc se află 512 specii de plante (27,4% din numărul total). Totodată, lumea animală este influenţată de degradarea asociaţiilor de plante, deficitul de hrană, apă şi al locurilor de reproducere, cauzate de schimbările climatice.

Tăierea și defrişarea pădurilor și arborilor de pe malurile râurilor conduce la intensificarea procesului de evaporare a apei şi reducere a capacităţii ecologice a bazinelor acvatice de a menţine o diversitate largă de animale acvatice.

Seceta – principalul inamic al pădurilor moldovenești

Seceta din primăvara-vara 2007 a afectat peste 80% din teritoriul republicii. Fenomenul a provocat o uscare în masă a circa 19.000 ha (sau 6,3% din suprafața pădurilor gestionate de „Moldsilva” (agenție de stat care administrează peste 80% din păduri). Seceta din 2007 a implicat consecințe pe termen lung, cu impact vizibil pentru încă mulți ani.

Efect destructiv asupra pădurilor l-a avut și seceta din 2012. În consecință, în perioada 2012-2015, circa 41.000 ha de păduri au fost afectate de un grad variat de uscare.

În general, procesul de uscare a pădurii a început să devină un fenomen constant în R. Moldova pe parcursul ultimelor decenii, iar ritmul uscărilor alarmează autoritățile.

Drept rezultat al secetelor s-a constatat degradarea ecosistemelor forestiere, reducerea rezistenței biologice a arborilor față de acțiunea factorilor negativi, ce a condiționat intensificarea uscării pe suprafețe mari și crearea condițiilor pentru răspândirea în masă a dăunătorilor.

Schimbările climatice influențează condițiile de umiditate în păduri. În unele zone, reducerea pe viitor a nivelului de precipitații va accentua stresul hidric cauzat de încălzire. Creșterea temperaturilor și schimbarea regimului precipitațiilor sunt factorii principali care expun pădurile la acțiunea diferitor dăunători și boli.

„În prezent, pepinierele forestiere produc material săditor ce nu corespunde standardelor UE și a cerințelor de adaptare la schimbările climatice” – Agenția „Moldsilva”

Deși majoritatea incendiilor sunt provocate de oameni, este pe larg recunoscut faptul că condițiile meteo joacă un rol dominant în variabilitatea riscului incendiilor în timp. Acest fapt este confirmat și de datele statistice recente, care relevă că suprafața forestieră afectată de incendii în R. Moldova a crescut în mod semnificativ (cu 812%) în perioada 2001-2020, comparativ cu cea de până în anul 2000.

Sectorul forestier va beneficia de cea mai mare parte a banilor

Conform evaluării Băncii Mondiale (2016), investițiile prioritare necesare între 2020 și 2030 pentru reconstrucția ecologică a pădurilor și perdelelor forestiere în R. Moldova reprezintă circa 96 de milioane USD.

Contribuția Națională Determinată (CND) actualizată, prezentată de R. Moldova în 2020 în temeiul Acordului de la Paris, estimează investiții prioritare de circa 170 de milioane USD în sector până în anul 2025 pentru a consolida procesul de extindere a terenurilor acoperite cu vegetație forestieră, intensifica restaurarea pajiștilor degradate, îmbunătăți monitoringul și managementul forestier.

Valoarea estimativă a resurselor financiare necesare pentru asigurarea implementării PNASC2030 este de 1 miliard 836 de milioane de lei, dintre care peste 275.000 (15%) din bugetul de stat și 1 miliard 562 de milioane (85%) din surse ale partenerilor de dezvoltare (PNUD, Banca Mondială, FAO, GIZ, BEI, BERD, NAP-2, NAP-3, NDA, FPI, Programul LIFE, „EU4Environment – Water and Data” Ambasada Suediei etc.). Cea mai mare alocare a costurilor este pentru sectorul forestier: peste 1,5 miliarde.

Conform aceleiași prognoze a Băncii Mondiale, măsurile incluse în Planul de acțiuni al Programului pot aduce beneficii substanțiale economiei, de peste 100 de milioane USD anual, prin asigurarea unei protecții mai bune împotriva impacturilor climatice dăunătoare.

PNASC2030 țintește implementarea a 14 acțiuni

PNASC2030 conține 14 acțiuni prioritare. Printre cele mai relevante se numără:

• modernizarea tehnologiilor și infrastructurii de exploatare forestieră;
• utilizarea biotehnologiilor moderne pentru propagarea materialului vegetativ;
• crearea și reconstrucția spațiilor verzi în localitățile urbane și rurale;
• Împădurirea fâșiilor riverane și a bazinelor de apă;
• plantarea culturilor forestiere reziliente la schimbări climatice;
• crearea și consolidarea sistemelor de perdele forestiere;
• reconstrucția ecologică a arboretelor necorespunzătoare.

Expert: Principala problemă se află în afara PNASC2030

Potrivit expertului în biodiversitate și păduri, Aurel Lozan, PNASC2030 reprezintă un document de politici potrivit realităților din R. Moldova, însă la fel de importantă este eficiența implementării în practică a acțiunilor planificate de autorități. Or, la acest capitol expertul îndeamnă întreaga societate să conștientizeze importanța împăduririi și să contribuie la proces.

Acesta spune că „nu toată lumea conștientizează gravitatea fenomenului schimbărilor climatice și nu toți înțeleg că trebuie să ne adaptăm, iar pădurile sunt un mecanism sau o resursă naturală care ne ajută foarte mult să trecem peste etapele complicate în ce privește adaptarea la schimbările climatice. Aplicarea în practică este problematică la noi în țară, per ansamblu.

Dacă vor fi schimbări climatice foarte drastice, pădurile nu ne vor mai salva. Nimic nu ne va salva. Pădurile au un rol foarte important și într-adevăr constituie acea carcasa ecologică după care nu ar trebui să trecem. Această protecție trebuie s-o avem sub formă de păduri, peisaje și ecosisteme care funcționează bine”.

Expertul califică drept realistă evaluarea situației ecologice din PNASC2030, însă accentuează importanța implementării în practică a soluțiilor planificate: „Documentul ne arată calea – de la mic la mare. De la cetățean la companii și întreprinderi”, a adăugat Aurel Lozan, încurajând cetățenii să participe la elaborarea politicilor de mediu.

„Orice inițiativă e plasată pe paginile oficiale și sunt binevenite orice opinii sau sugestii de îmbunătățire a documentelor de politici. Este important ca toată societatea să participe la acest proces. Să nu uităm că schimbările climatice sunt un proces firesc, natural. Omul poate amplifica anumite procese, cum ar fi gazele cu efect de seră care pun presiune asupra pădurilor, care nu reușesc să soluționeze problemele venite prea rapid. Și pădurile au nevoie de timp”, a mai spus expertul.

Aurel Lozan subliniază importanța conștientizării de către cetățeni a faptului că pădurile ne oferă mult mai mult decât lemn.

„Toate beneficiile ca aerul curat, microclimatul, locurile de adăpost, apa curată – pădurile ni le oferă în starea sa de ecosistem. Iar pădurea este un ecosistem deosebit, nu sunt doar arborii și arbuștii.

Dar imaginați-vă ce-ar fi dacă n-am avea păduri. Situația ar fi foarte drastică. De aceea, gospodăria pădurilor trebuie făcută în conformitate cu prognozele de schimbare a climei. Acest prognoze sunt în PNASC2030”, a declarat doctorul în științe biologice.

Riscurile majore în calea implementării PNASC2030

PNASC2030 a preluat obiectivul de bază al SNASC2020 (n. r. – precedentul Program de adaptare la schimbările climatice, care n-a atins rezultatele scontate) – „dezvoltarea și consolidarea capacității R. Moldova de a se adapta și de a răspunde la efectele actuale sau potențiale ale schimbărilor climatice”.

În ceea ce privește riscurile de implementare, în PNASC2030 se menționează că „au fost analizate și luate în considerare lecțiile învățate din implementarea SNASC 2020”. Cu toate acestea, documentul enumeră o serie de riscuri majore cu probabilitate înalte de a se întâmpla.

Consecințele pandemiei și crizelor social-economice sunt principalele riscuri externe. Coordonarea interinstituțională nesatisfăcătoare este identificată drept risc intern sporit pentru atingerea obiectivelor Programului, deoarece poate afecta toate etapele implementării acestuia – de la planificare la implementare. Insuficiența surselor financiare este, de asemenea, un risc din categoria de probabilitate înaltă, prin urmare ar trebui să se acorde prioritate investițiilor durabile în sectoarele prioritare.

Printre riscurile cu impact înalt se află și subestimarea impactului schimbărilor climatice asupra perspectivelor de dezvoltare ale țării, care se propune a fi atenuat prin campanii de conștientizare direcționate și dialog politic continuu între părțile interesate. 

La împădurire trebuie să contribuie fiecare

Expertul Aurel Lozan pune un accent deosebit pe planul autorităților de împădurire a R. Moldova, pe care îl califică drept foarte ambițios.

„Aș încuraja toată societatea să se implice, să se adreseze la Ministerul Mediului. Cei care au terenuri și ar dori să-și creeze păduri private – să se adreseze, pentru că se va căuta finanțare pentru deținătorii de terenuri private, în scopul plantării de păduri noi.

Dacă ne dorim o pădure eficientă, trebuie să fim chibzuiți la alegerea speciilor și a condițiilor. Există potențial. Sunt bineveniți toți cei care vor să participe, și, de ce nu, să-ți sporează veniturile în viitor. Pe termen lung pădurile aduc venituri, în special prin vânzarea masei lemnoase, dar și alte beneficii”, a conchis specialistul.

Precizăm că Guvernul a aprobat, în februarie 2023, Programul național de extindere și reabilitare a pădurilor 2023-2032. Documentul prevede că în următorii 10 ani suprafețele de teren împădurit vor fi extinse cu circa 145.000 ha.

Pe termen lung, Programul își propune atenuarea schimbărilor climatice și a emisiilor de carbon, reducerea degradării solului, conservarea solurilor prețioase și o dinamică pozitivă a sedimentelor în rețeaua hidrografică. Alte obiective se referă la crearea a trei centre regionale de creștere industrială și reproducere a materialului forestier și satisfacerea necesităților republicii cu produse și servicii generate de păduri.

„Pentru țara noastră, afectată de secete și alte efecte ale schimbărilor climatice, împădurirea este o prioritate. Restabilirea suprafețelor de păduri va îmbunătăți volumul de apă în râuri, iazuri și fântâni precum și fertilitatea solurilor și va restabili flora și fauna din Moldova”, a declarat atunci președinta Maia Sandu, autoarea inițiativei.

„Mă adresez deținătorilor de terenuri publice și private să participe cu terenurile lor în procesul de împădurire. Cu eforturi comune, putem lăsa generațiilor viitoare o țară mai verde, un mediu de trai mai primitor”, a adăugat șefa statului.

Adaptarea la schimbările climatice nu mai este o opțiune

Pădurile au rol special în menținerea echilibrului ecologic, în combaterea deșertificării și degradării terenurilor și solurilor, apelor și bazinelor hidrografice, în conservarea biodiversității, atenuarea schimbărilor climatice, în prevenirea și reducerea riscului de dezastre naturale. Este extrem de important de a atinge o rată minimă de împădurire de 15%. Această rată-țintă va soluționa mai multe probleme economice, sociale și de mediu în R. Moldova.

Împădurirea R. Moldova este o prioritate națională și un garant al sustenabilității pentru viitor, iar de implementarea eficientă a PNASC2030 depinde în mod direct nu doar sănătatea și viața locuitorilor din R. Moldova, dar și a florei și faunei de pe aceste meleaguri.

Clima este într-o continuă schimbare, acest lucru impunând asigurarea unui viitor rezilient pentru generațiile ce urmează. Adaptarea la schimbările climatice a devenit o necesitate vitală și nu mai este o opțiune.