fbpx

Politicieni retrași, alegeri cu năbădăi și o nouă guvernare: Top 5 evenimente politice ale anului 2021

Suntem în ultima zi din 2021. Privind în spate, observăm cât de multe s-au întâmplat pe plan politic în Republica Moldova. De la arestări și demisii, până la alegerea unui nou Parlament și Guvern. ZUGO a constituit un Top 5 al evenimentelor politice care au marcat anul 2021.

1. Dizolvarea vechiului Parlament și declanșarea alegerilor parlamentare anticipate

Începutul anului 2021 a fost marcat de instabilitate politică. În urma demisiei Guvernului Chicu din 23 decembrie 2020, Republica Moldova s-a pomenit cu multe întrebări fără răspuns. Ulterior, președinta Maia Sandu a înaintat-o pe Natalia Gavrilița la funcția de prim-ministru. Parlamentul a respins candidatura. După o serie de întrebări adresate de deputați (în special socialiști), dar și insistențe din partea democraților de a „încheia show-ul”, deputații au spus „nu” garniturii și programului guvernamental propus de Gavrilița.

Mai mult, în cadrul ședinței plenare din 11 februarie, deputatul PSRM, Corneliu Furculiță a anunțat despre formarea majorității parlamentare alcătuită din deputații PSRM și cei de la Platforma Pentru Moldova (PPM). Noii majorități li s-a alăturat și deputații neafiliați dar și deputații neafiliați Eugeniu Nichiforciuc, Vladimir Andronachi și Alexandru Oleinic.

Tot în acea ședință, aceștia au propus propria lor candidatură pentru funcția de prim-ministru: ex-ministra Finanțelor, Mariana Durleșteanu. Ulterior, aceasta aceasta a renunțat să mai candideze. În consecință, pe 11 februarie, președinta Maia Sandu a înaintat-o repetat la funcția de premier pe Natalia Gavrilița, dar la 23 februarie Curtea Constituțională a declarat ilegal decretul prin care Natalia Gavrilița a fost desemnată pentru a doua oară.

Ulterior, socialiștii și deputații PPM l-au înaintat pe Vladimir Golovatiuc pentru funcția de premier, dar după consultările cu fracțiunile parlamentare, președinta l-a propus pe Igor Grosu, președintele PAS. Nici acesta nu a primit votul de încredere a majorității parlamentare, aceasta părăsind plenul Legislativului. În aceste circumstanțe, Maia Sandu s-a adresat Curții Constituționale, solicitând aviz pentru dizolvarea Parlamentului.
Circumstanțele care justifică dizolvarea Legislativului au fost constatate, iar la sfârșitul lunii aprilie Maia Sandu a a semnat un decret privind dizolvarea Parlamentului. Tot atunci a fost stabilită și data viitoarelor alegeri parlamentare: 11 iulie.

2. Alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie

În duminică de 11 iulie au fost organizate alegerile parlamentare anticipate. În cadrul acestora au concurat 23 de concurenți electorali, dintre care 20 de partide, două blocuri electorale și un singur candidat independent. PAS a avut un câștig răsunător, acumulând 52,8% din voturile alegătorilor. Potrivit rezultatelor, cele 101 locuri din Parlament au fost distribuite în felul următor: PAS – 63 de mandate, BCS – 32 de mandate, dintre care 22 – PSRM, 10 – PCRM, Partidul Șor – 6 mandate. Igor Grosu a fost ales președintele Legislativului, iar vicepreședinți au devenit Mihai Popușoi (PAS) și Vlad Bătrâncea (BCS).

3. Instituirea noului Executiv – Guvernul Gavrilița

La 6 august, majoritatea parlamentară a votat Guvernul Gavrilița. Pentru noul Cabinet de miniștri au votat 61 de parlamentari. Noul Guvern este format din 13 ministere, și nu nouă, așa cum a fost până acum. Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare este separat de cel al Mediului, cel al Educației și Cercetării se divizează de cel al Culturii, cel al Economiei se „desparte” de cel al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, iar cel al Sănătății să funcționeze aparte de cel al Muncii și Protecției Sociale. De asemenea, în garnitura guvernamentală se regăsește o nouă funcție – viceprim-ministru pentru Digitalizare.

4. Retrageri pe bandă rulantă de la șefia partidelor

După alegerile parlamentare anticipate, mai mulți lideri de partide și-au anunțat retragerea de la șefia formațiunilor. Printre aceștia se numără Andrei Năstase, care la 13 iulie și-a anunțat demisia de la conducerea Platformei DA, după ce formațiunea nu a reușit să acceadă în Parlament. Tot în acea perioadă, liderul Partidului Nostru și primarul de Bălți, Renato Usatîi, a anunțat că se retrage de la cârma formațiunii, dar și a municipiului, după ce s-a arătat dezamăgit de rezultatele alegerilor parlamentare. Mai târziu, pe 29 octombrie, Andrian Candu și-a prezentat demisia din funcția de președinte al Partidului „Pro Moldova”. Pe 18 decembrie și liderul PSRM, Igor Dodon, a demisionat de a șefia partidului, dar a fost ales președinte de onoare.

5. Alegerile de la Bălți

Scrutinul de la Bălți a fost o adevărata epopee. După ce Renato Usatîi a renunțat la fotoliul de primar al municipiului, a fost aleasă data noilor alegeri – 21 noiembrie. Marina Tauber, candidata Partidului Șor și cea care a câștigat detașat primul tur, a fost personajul principal de la aceste alegeri. În primul tur ea a adunat 47,93% din voturile alegătorilor, iar pe cea de-a doua poziție s-a clasat candidatul independent și ex-primarul interimar de atunci al Bălțiului, Nicolai Grigorișin.

Ambii urmau să se dueleze în turul doi, dar din nefericire pentru candidata Partidului Șor, Comisia Electorală Centrala (CEC) a solicitat pe Judecătoriei Bălți să o excludă pe Marina Tauber din cursă pe motiv că ar fi folosit bani nedeclarați pentru hrana și cazarea simpatizanților ei în campanie. Atunci, Judecătoria a dispus excluderea ei, decizia fiind menținută de instanțele superioare.

În consecință, membrii CEC au anunțat că turul II al alegerilor locale de la Bălți va avea loc la 19 decembrie, iar în cursă vor fi doi candidați: Nicolai Grigorișin, candidat independent, și Boris Marcoci, candidat PAS. Imediat, Marcoci a anunțat că se retrage din cursă. În urma acestei decizii, în scrutinul II urmau să se dueleze Grigorișin și Alexandr Nesterovschi, dar și socialistul a ales să se retragă, boicotând alegerile. În cele din urmă, în turul doi au rămas Grigorișin și concurentul electoral desemnat de Partidul „Patrioții Moldovei” – Nicolae Chirilciuc. Alegerile au fost câștigate de Grigorișini. Din cei 101.000 de alegători așteptați la urnele de vot, au participat doar doar 9,98% (10.218), ceea ce pare a fi cea mai scăzută prezență la vot din istoria alegerilor din Republica Moldova.

Urmărește-ne pe Telegram și pe Instagram.

Articole asemănătoare

Back to top button