foto | Cu „stângăcie”, redă magie prin fiecare cuvânt. Descoper-o pe Mariana Hajder, o scriitoare cu (diz)abilitate care vrea să cucerească lumea

Într-o lume cu „oameni grăbiți și vânt obraznic”, pe ea o vei vedea mereu zâmbind și cu a sa carte de vizită – cuvântul. Vorbim de o tânără de 19 ani care, treaptă cu treaptă, își urmează visul – cel de a scrie. Deși are o dizabilitate, pentru Mariana Hajder dorința de a crea este mai presus decât orice critică sau stereotip.

S-a născut la Cantemir, orașul în care a reușit să scrie prima sa carte de poezii – „Restul e tăcere… ”, la vârsta de doar 18 ani: „vârsta maturității, vârsta în care am înțeles că scrisul îmi este acuarela cu care pot „mânji” cuvintele așa cum vreau eu, căci ele – într-un final – vor avea cea mai frumoasă culoare și formă. Este o carte prin care am scos în evidență chipul mamei blajin, al surorilor mele, al tatălui meu blând și bun, al familiei ce-o îndrăgesc până la infinit!”.

Mariana se descrie ca fiind „o ramă” care are în ea cele mai frumoase amintiri, fata cu care poți povesti și trăi o poveste frumoasă de viață. Dacă o cunoști pe ea, ajungi să descoperi și care este lumea sa magică.

„Am simţit mereu că pasiunea vieţii mele este scrisul. Atunci când scriu, pătrund într-o lume magică – cea a cuvintelor argintate. Este un teritoriu, cred, acolo, în inima fiecăruia, dar pe care mulți îl ţin ascuns, probabil, de teamă. Iată că eu mă număr printre curajoşii condeiului şi-mi place să mă joc cu slovele, îmi place să le dezbrac, să le împăturesc pe toate feţele…

La început foloseam propoziţii simple. Mai târziu am început să le împodobesc cu expresii cât mai frumoase, pe care le găseam în cărţile pe care le citeam, în textele pe care le studiam la şcoală. Foarte important pentru o persoană care alege să-şi facă din scris o pasiune este prima scânteie care i-a fost aprinsă în suflet. Acea lumină pe care va trebui să o menţină aprinsă în fiecare zi. Pentru mine, acea licărire a fost mama”.

Pentru Mariana, de la versuri la proză nu a fost decât un pas, căci tânăra scriitoare se pregătește să lanseze în acest an, pe 14 martie, și primul său roman, care va fi „inundat” de dragoste și psihologie.

Da, „recunoaște” – este paralizată pe partea dreaptă, o deformație de la naștere: „dar acest lucru nu mă împiedică să merg mai departe”, ne-a mărturisit Mariana cu mult curaj și speranță în viitorul său.

Purtând parcă o părticică din arta lui Grigore Vieru, Mariana – ca și marele poet – iubește să scrie și să dăruiască ceea ce scrie – mamei.

„Îmi doresc, atunci când voi mai creşte, să-i aşez pe braţe buchetul recunoştinţei, dedicându-i nu un poem, nu o poveste în care ea să fie personajul principal ci… zborul meu. Acel zbor în care m-am lansat şi-n care ea mi-a fost copilot, cu atâta dragoste şi graţie. Aripile mele, pe care voi continua să le ţin întinse mereu, am să le înalţ ca un dar pentru ea, pe culmi la care orice mamă visează! Ea mi-a dat elan să zbor spre zări chiar înainte de a-mi dedica o carte”.

Lansarea primului său roman este gata să bată la ușă. Această carte, spune eroina, este o conștiință tragico- realistă, redată prin mijloace specifice artei: imaginație, inspirație, construncția unei lumi mici.

Notă: ZUGO tinde să promoveze frumosul și oamenii care inspiră – dacă tu ești unul dintre ei sau cunoști pe cineva a cărui faptă merită povestită – atunci nu rata să ne scrii (pe contact@zugo.md sau pe pagina noastră de Facebook), iar noi vom împărtăși cele mai deosebite lucruri lumii întregi!