podcast „Noi și Europa” | Asistența UE pentru raioanele și satele din Republica Moldova
Uniunea Europeană este cel mai important partener economic și politic al Republicii Moldova. O spun statisticile oficiale, care arată că, în prezent, circa 2/3 din exporturile Republicii Moldova ajung pe piața europeană. Tot în Europa merg și cetățenii Republicii Moldova. Conform ultimului sondaj al Institutului Republican Internațional (IRI), peste 72% din respondenți consideră Uniunea Europeană drept cel mai important partener economic al țării noastre, cu circa 16% mai mult față anul 2016.
Această creștere considerabilă în rândul percepțiilor populației a fost influențată de consolidarea sprijinului UE pentru proiectele de dezvoltare la nivel local în Republica Moldova. Astăzi, mai mulți locuitori ai regiunilor țării au acces la apă potabilă și canalizare, școli și grădinițe reparate și modernizate, drumuri mai bune, dar și servicii publice îmbunătățite datorită asistenței UE. Un exemplu în acest sens sunt municipiile Cahul și Ungheni, care beneficiază în perioada 2019 – 2025 de circa 23 milioane de euro din partea UE pentru dezvoltarea și abilitarea comunităților locale.
Astăzi, de Ziua Europei, vă propunem să discutăm despre impactul și rezultatele proiectelor UE la nivel local în Republica Moldova, împreună cu trei invitați speciali: Valentina Casian, primar al orașului Strășeni, Alexandru Ambros, primar al municipiului Ungheni și Marina Albu, vice-președinte al Solidarity Fund Polonia în Republica Moldova.
La Strășeni, sprijinul UE s-a resimțit prin proiectele naționale, dar și cele locale. Primarul de la Strășeni – Valentina Casian spune că proiectele de infrastructură, precum renovarea școlilor și grădinițelor, sau dezvoltarea rețelei de apeduct, aduc standardele europene acasă.
Doamna Valentina Casian, dumneavoastră sunteți primar la Strășeni. Spuneți-ne cât de importantă este finanțarea și sprijinul partenerilor de dezvoltare pentru orașul pe care îl conduceți?
Republica Moldova și municipiul Strășeni este un mare recipient de ajutor din partea UE pe cap de locuitor și asistența UE a produs schimbări tangibile în viața cetățenilor din comunitatea noastră. O mare parte din cetățeni conștientizează rolul UE, care susține Republica Moldova pentru ca oamenii care trăiesc aici să poată atinge acele standarde europene. Acesta este și scopul Acordului de Asociere – asociere politică și integrare economică. Aici vorbim și despre calitatea vieții cetățenilor din comunitate, de calitatea serviciilor care trebuie să fie oferite cetățenilor de către instituțiile statului. Vorbim despre infrastructura de calitate și susținere pentru economie. În anul 2013, menționez că a fost creată Zona Economică Liberă Strășeni. Astăzi avem foarte mulți investitori stabiliți aici, iar investitorii vin acolo unde este și o infrastructură pe măsură. Prin urmare, este foarte important ca noi, autoritățile, să creăm această infrastructură, dar, pe de altă parte, este și o responsabilitate a noastră să valorificăm acest potențial pe care îl avem în comunitățile noastre, dacă vorbim de dezvoltarea localităților. Există mai multe inițiative lansate de UE. Una dintre aceste inițiative este „Primarii pentru Creștere Economică”. Municipiul Strășeni este parte a acestei inițiative, are statut de membru activ în cadrul inițiativei cu un plan de dezvoltare economică aprobat de Banca Mondială. Vreau să menționez aici cele mai mari proiecte care sunt parte a acestui plan de dezvoltare. În primul rând este vorba despre un proiect regional îmbunătățirii de apă în Moldova centrală – proiect care se estimează la 50 mln. euro și este finanțat de către guvernul german. Un alt proiect foarte important ține de dezvoltarea infrastructurii de apă și sanitație și acest proiect este implementat cu sprijinul partenerilor slovaci, dar și Agenției Cehe pentru Dezvoltare. Proiectul se estimează la 5 mln. euro. Totodată, menționez și proiectele ce țin de reabilitarea infrastructurii educaționale. Chiar anul acesta a fost lansat proiectul de renovare a instituției Liceul Teoretic „Ion Vatamanu” din Strășeni, iar costul lucrărilor este de peste 1 mln. de euro. Municipiul Strășeni are elaborat și programul de revitalizare urbană, iar parte a programului este și reparația edificiilor de educație timpurie cu sursele alocate de către guvernul Poloniei. Vorbim și despre acel sprijin care a fost din partea guvernului României în legătură cu reparația celor peste 1200 de grădinițe din Republica Moldova, din aceste 27 sunt din raionul Strășeni, iar 6 din municipiul Strășeni. Un alt proiect important este crearea Centrului de Informare și Prestări Servicii cu sprijinul partenerilor slovaci. Țin să menționez că această inițiativă, dar și multe alte inițiative ale UE care sunt lansate, se bazează pe astfel de considerente cum ar fi: în întreaga lume sectorul privat este principalul propulsor al creșterii economice și dezvoltării. Toate regiunile și orașele din Republica Moldova au anumite puncte forte care pot fi valorificate pentru a genera o creștere și o dezvoltare a fiecărei localități. Un element foarte important în tot acest proces este dialogul și parteneriatul public privat, care poate impulsiona această activitate. Vorbesc despre un parteneriat între autorități și societatea civilă, parteneriat cu cetățenii simpli, toate acestea sunt cheia succesului în valorificarea potențialului fiecărei localități. Motivarea internă, pregătirea, capacitatea adecvată a autorităților publice de a gestiona dezvoltarea locală durabilă și inclusivă, sunt niște caracteristici pentru mai multe teritorii. Foarte mult depinde de capacitățile autorităților de a atrage în localități aceste resurse financiare din afară pentru a dezvolta comunitățile pe care le administrează.
Cum credeți că ar putea autoritățile locale din Republica Moldova să crească acest nivel de absorbție al asistenței europene în următorii ani?
Autoritățile locale își doresc în primul rând astăzi să vadă o voință politică a reprezentanților instituțiilor centrale (parlament, guvern) și deblocarea reformelor pentru a avea această oportunitate de a accesa mai multe fonduri, crearea unei infrastructuri adecvate pentru potențialii investitori și dezvoltarea economică a localităților, pentru că astăzi noi nu putem să vorbim despre o dezvoltare a localităților dacă nu există o dezvoltare economică. Autoritățile locale trebuie să dispună și de resurse financiare suficiente, să devină mai independente, fără presiuni politice când primarii sunt nevoiți să adere la o formațiune politică sau alta pentru a beneficia de careva resurse. Este foarte importantă crearea noilor mecanisme și dezvoltarea celor existente de finanțare directă către autoritățile locale. Aici deschid paranteza că avem problema repartizării resurselor financiare pe criterii politice, fie că acestea sunt din bugetul național, fie că sunt resurse externe. De aceea, am pus accentul, apreciem, și am venit cu diverse dovezi că acele resurse financiare care vin direct către autoritățile locale sunt simțite mai repede de către cetățean. Un alt element foarte important este că cetățeanul participă și el cunoaște de unde vin aceste resurse financiare în localitate. Participarea cetățenească poate fi sub diverse forme: poate fi prin contribuție financiară, prin acțiuni de voluntariat, prin promovarea acestor proiecte, important este să fie și această colaborare cu toate structurile non-guvernamentale și cele asociative. Astăzi, autoritățile din municipiul Strășeni colaborează cu mai multe asociații non-guvernamentale, peste 7 la număr, care au o agendă de acțiuni comună cu autoritatea municipiului Strășeni pentru implicarea și informarea cetățenilor. Organizațiile beneficiare de granturi din programul de granturi locale „Fii schimbarea: cetățenii informați, comunități durabile”, selectat în cadrul celui de-al doilea apel și pot chiar să le nominalizez câteva din ele: „Renașterea Rurală”, „Prime-Trans”, „Asociația Obștească a Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic”, Centrul pentru drepturile persoanelor cu dizabilități, Asociația băștinașilor Zubrea, sunt de asemenea și asociații non-guvernamentale pe care le avem de mai demult timp create în localitate: Asociația Băștinașilor din Strășeni și „Neomanist”. Sunt structuri cu care noi, autoritățile locale, trebuie să avem împreună cu ei o agendă comună pentru a implica cetățeanul și pentru a colabora, dacă ne dorim cu adevărat să dezvoltăm comunitățile noastre. Încă o dată vreau să pun accentul pe importanța informării cetățeanului. Astăzi el trebuie și să fie implicat în tot ce înseamnă dezvoltarea comunității, dar și să cunoască care este sursa acestor finanțe care intră în comunitate, care sunt programele pe care noi ni le propunem pentru a schimba viața cetățenilor în comunitățile pe care le administrăm.
Doamna Casian, aș vrea să ne referim un pic mai mult poate la impactul proiectelor despre care ați amintit dumneavoastră mai devreme. Spuneți-ne, ați observat o schimbare a percepției în rândurile cetățenilor referitor la asistența și ajutorul oferit de partenerii externi, de UE?
Noi simțim această schimbare și un element foarte important în comunitate este și contribuția financiară a cetățenilor. Orice proiect care se implementează în comunitate este cu participarea nemijlocită a cetățenilor din comunitate. Noi organizăm diverse adunări, se stabilește contribuția financiară și prin decizia Consiliului Municipal sunt deschise conturi speciale la care se acumulează contribuția cetățenilor, astfel ei devin mai responsabili față de tot ce se realizează în comunitate. Totodată, noi desfășurăm un șir de acțiuni pentru a-i informa despre sursa care vine în localitate și prin intermediul cărora se realizează aceste lucrări. Este un element foarte important, pentru că toate canalele de televiziune nu transmit informația veridică privind sursa de finanțare și de aceea consider că prin comunicarea directă cu cetățenii sau prin intermediul acestor structuri asociative, cum sunt și grupurile de acțiune locală sau asociațiile obștești pe care le-am nominalizat, noi încercăm să informăm din prima sursă cetățeanul, ba mai mult ca atât să îl implicăm ca să participe și el la tot ce înseamnă dezvoltarea comunității. Deci, importanța acestor resurse sau importanța a tot ce se realizează în comunitate, trebuie să fie la fel ca și conștientizarea cetățeanului, adică pe același cântar. El trebuie să conștientizeze și noi trebuie să lucrăm cu el. Este un subiect foarte sensibil, este un subiect mai dificil, dar în programul nostru de acțiuni, de rând cu implementarea nemijlocită a proiectului, dacă vorbim de revitalizare sau dezvoltarea infrastructurii, neapărat trebuie să fie incluse și acțiuni de conștientizare a populației privind importanța implementării proiectului și sursele provenite pentru realizarea acestor lucrări în comunități.
Spuneți-ne, în ce măsură bugetul municipiului Strășeni acoperă necesitățile de finanțare pentru problemele sau proiectele pe care le aveți în oraș?
Proiectele despre care am vorbit anterior valorează 50 milioane € sau 10 milioane €. sunt niște sume foarte mari pentru comunitate. Astăzi bugetele noastre sunt austere, noi nu putem să ne permitem, spre exemplu, construcția unei stații de epurare care lipsește astăzi în comunitate pentru că costul acestei lucrări se estimează la 60-80 mln. euro, în dependență și de comunitățile care vor fi conectate sau dacă va fi una regională. Acesta este bugetul anual al localității. Astăzi, pe lângă problema repartizării resurselor financiare pe criterii politice, mai avem și problema lipsei acestor resurse sau competențe care sunt delegate fără acoperire financiară – o problemă foarte mare a celor care sunt responsabili de prestarea serviciilor de calitate. Dar, spre regret, noi nu avem acoperire financiară pentru a implementa acest proiect în comunitate. De aceea, obiectivele pe care le avem plasate în strategia noastră de dezvoltare social-economică, planul de dezvoltare economică care este aprobat de Banca Mondială și alte acte aprobate la nivelul local, presupun anumite costuri, dar ele pot fi realizate, pot fi implementate doar prin atragerea resurselor din afară. Noi sperăm foarte mult să se amelioreze situația politică în Republica Moldova, pentru că conștientizam că aceste resurse financiare sunt blocate de faptul că nu au fost realizate mai multe reforme de către cei de la nivel central. Așteptările cetățenilor sunt mari și speranța este una mare. Speranța este ca în fotoliile Parlamentului și a Guvernului să ajungă cei care să adopte legi în beneficiul cetățeanului și nu în beneficiul propriu, să se deblocheze această finanțare, pentru că și acum avem un precedent care nu ne face față. Din cele 100 de milioane de euro care trebuiau să intre în Republica Moldova din România, cu regret, nici 50 la sută din ele nu au ajuns, deoarece nu au fost implementate acele reforme. Deci, cetățeanul simplu deja înțelege și cunoaște că există problema la mijloc în situația politică care este dezastruoasă la moment în Republica Moldova și sperăm în viitorul apropiat să se amelioreze, ca să se deblocheze și să ni se deschide noi orizonturi pentru Republica Moldova și, respectiv, pentru cetățenii din fiecare comunitate în parte. Vreau să menționez și importanța acestei instituții: Congresul Autorităților Locale din Moldova și legătura care s-a format. În ultima perioadă chiar se dezvoltă această colaborare cu instituțiile europene despre care s-a menționat și în cadrul vizitei doamnei președinte la Strasbourg, pentru că este nevoie să se întărească aceste legături și să fie sprijinit Congresul Autorităților Locale din Moldova pentru că este o structură asociativă care susține autoritățile locale și, astfel, noi avem posibilitatea de a prelua bunele practici din alte țări, și de a ne implica, dacă vorbim de racordarea cadrului legal pe care îl avem în Republica Moldova la standardele Uniunii Europene. Republica Moldova a ratificat Carta Europeană a autonomiei locale și noi trebuie să respectăm toate aceste prevederi și să atingem acele obiective care sunt astăzi în țările membre ale Uniunii Europene. Acest lucru ni-l dorim noi în calitate de autoritate, asta și-o dorește cetățeanul simplu din fiecare localitate în parte din Republica Moldova.
Așa sperăm și noi, doamna Casian, ca să resimțim și noi impactul acestor proiecte. Deocamdată, eu vă mulțumesc pentru interviu și vă urez mult succes în activitatea dumneavoastră și cât mai multe fonduri disponibile și ușor de accesat.
**********
Municipiul Ungheni beneficiază acum de unul dintre cele mai ambițioase programe Europene – EU4regions sau Europa pentru Regiuni. Orașul se modernizează cu bani europeni și cu ideile locuitorilor din Ungheni, după cum afirmă primarul Alexandru Ambros.
Domnule primar Alexandru Ambros, spuneți-ne cat de importantă este susținerea Uniunii Europene pentru implementarea proiectelor de dezvoltare la nivel regional și local?
Susținerea Uniunii Europene pentru autoritățile locale, în general în dezvoltarea proiectelor locale și regionale, este una foarte importantă, pentru că bugetele noastre nu sunt orientate exclusiv spre dezvoltare, sunt mai mult bugete de consum. De aceea, vreau să spun că anume cu ajutorul finanțatorilor europeni am realizat la moment foarte multe proiecte de succes. Dacă este să facem un scurt bilanț, atunci în ultimii 10 ani am implementat circa 200 de proiecte, suma totală fiind de 300 milioane de lei, neluând în vedere anul acesta, pe diferite domenii: proiecte de infrastructură, apă, canalizare, drumuri, trotuare, proiecte de sănătate, agrement și proiecte soft pentru creșterea capacității angajaților în diferite domenii. În general, aceste proiecte ne ajută să implementăm strategiile noastre de dezvoltare socio-economică. Cred că cel mai important lucru care s-a schimbat în conștiința oamenilor este faptul că oamenii tot mai mult și mai mult înțeleg cine sunt prietenii adevărați ai Republicii Moldova și oamenii înțeleg că UE este un prieten fidel, un prieten care nu doar încearcă să ne ajute, dar ne mai pune și condiții. Știți ca într-o familie atunci când părinții vor să-și educe copiii, să le asigure un viitor le mai pun și anumite condiții, și lucrul ăsta este absolut corect. Mie mi se pare și că oamenii au început să înțeleagă lucrul ăsta că trebuie și să se implice, pentru că toate proiectele care sunt cu finanțare europeană, în majoritate cer și o cofinanțare din partea autorității locale. Această finanțare nu obligatoriu trebuie să fie una monetară, ar putea să fie și în implicare și aici apelăm foarte mult la locuitorii municipiului Ungheni, la care ei devin tot mai receptivi. Încercăm să îi informăm și credeți-mă că oamenii înțeleg tot mai mult că doar împreună putem să realizăm anumite lucruri bune. Dacă doar vom aștepta ca cineva va veni și ne va soluționa problemele și va identifica problemele greșim amarnic. Noi suntem cei care știm exact care sunt problemele noastre cele mai stringente și atunci când suntem capabili să oferim proiecte de idei, puse pe hârtie cu un buget fix, proiecte tehnice de execuție cu devize expertizate, atunci desigur că finanțatorul devine unul foarte credibil pentru această autoritate și finanțările vin până la urmă.
Tocmai despre finanțări aș vrea să vă întreb. Spuneți-ne, cum a reușit orașul dumneavoastră să atragă aceste investiții europene considerabile? Și poate ne puteți spune sau le puteți recomanda și autorităților locale din alte orașe din Republica Moldova cum să acceseze aceste fonduri europene?
Eu cred că cel mai mare potențial al oricărei localități sunt până la urmă oamenii. În momentul în care reușești să-ți pregătești o echipă, în momentul în care poți să aduni oameni care sunt capabili să genereze lucruri concrete, atunci rezultatele cu siguranță vor veni. Noi avem implementată o instituție publică care se numește Centrul Regional de Resurse Locale și Regionale, care este bugetată de primăria municipiului Ungheni. În sarcina de bază a acestei instituții publice este atragerea de investiții și implementarea proiectelor. Deci noi am avut situații când am avut câte 3-4 proiecte concomitente cu finanțare europeană directă, unde aplicant era primăria municipiului Ungheni și, credeți-mă, că dacă nu aveam acest centru care a pregătit o pleiadă întreagă de manageri de proiecte, nu am fi putut să ne descurcăm pentru că un manager de proiect într-un proiect european presupune niște deprinderi foarte și foarte importante. Încă un factor care poate ne-a ajutat să atragem aceste finanțări a fost faptul că pe lângă această instituție publică, a existat și există până la moment un partener de nădejde care se numește Centru de Resurse de Dezvoltare Durabilă (CRDD), care este deja un ONG care în paralel activează cu Primăria municipiului Ungheni, cu instituția publică – Centrul Regional de Resurse Locale și Regionale. Acest trio între primărie, ONG și instituția publică ne ajută să atragem cât mai multe finanțări, pentru că de foarte multe finanțatorul în ghidul său de aplicare indică foarte clar cine este eligibil pentru aplicare la proiect. Atunci când este eligibilă instituția publică, atunci fie aplicăm noi, fie aplică instituția publică responsabilă de implementare și atragerea investițiilor. Câteodată finanțatorul cere ca aplicant să fie o organizație neguvernamentală și atunci vine CRDD-ul care aplică, iar noi venim cu cofinanțare pentru că organizațiile neguvernamentale cu siguranță cea mai mare problemă cu care se întâlnesc este cofinanțarea și atunci venim noi cu cofinanțare și nu ne interesează cine este până la urmă aplicantul, pentru că până la urmă oricum se rezolvă o problemă din orașul nostru. Avem ONG-uri active în oraș și eu consider că anume ONG-iștii, asociațiile obștești care sunt foarte aproape de primărie, sunt un pilon sigur al nostru și noi ne străduim de fiecare dată să le susținem și să le asigurăm cofinanțări. Noi avem o fundație locală – Fundația Comunitară Ungheni, care deja activează de peste 10 ani de zile și care a implementat sute de proiecte mici și este ca o școală primară pentru cei care vor să învețe cum se aplică la un proiect și pot aplica nu doar ONG-uri, ci pot să aplice și grupuri de inițiativă. Deci eu cred că succesul este faptul că am încercat să facem echipa noastră cât mai mare. Vreau să amintesc și de parteneriatul cu agenții privați. Deci sectorul privat, împreună cu sectorul asociat, ONG-urile împreună cu instituțiile publice, toți împreună ne facem o agendă comună și încercăm să mișcăm lucrurile în oraș.
Domnule primar, dar cum se implică în acest proces, în aceste programe locuitorii de rând de la Ungheni care nu fac neapărat parte din ONG-uri sau din mediul privat?
De fiecare dată încercăm să aducem informația despre proiectele implementate. Se fac grupuri de lucru, mese rotunde, acum lucrăm mai mult pe online pentru că nu putem să ne întâlnim așa cum ne întâlneam mai înainte, dar vă aduc un exemplu foarte simplu. Acum la moment suntem beneficiarii unui proiect extraordinar de frumos, este vorba de EU pentru Moldova: Regiuni-Cheie, cu participarea a două regiuni pilot – Ungheni și Cahul, în care Delegația Uniunii Europene de la Chișinău încearcă să realizeze niște proiecte europene pe un termen de cinci ani de zile. În cadrul acestui proiect, în care implementatorii sunt UNDP împreună cu UNICEF, se identifică care sunt necesitățile oamenilor. Implementatorii au organizat un sondaj care se numea „Ideea ta pentru Ungheni” și anume s-a pus întrebarea cu dezvoltarea centrului municipiului Ungheni, apropo o idee inedită și nemaiîntâlnită până acuma, prima dată când finanțatorii atrag atenția și asupra centrului orașului, ceea ce se numește downtown în toată lumea. Deci ei au observat că în orașele noastre nu există acest downtown, acest centru unde oamenii să zică că uite acesta este meeting point-ul, unde noi putem să ne întâlnim, unde putem să ne identificăm cu anumite lucruri și pentru acest lucru s-a făcut un sondaj unde cetățenii care nu sunt membrii ONG, care sunt pur și simplu cetățenii municipiului Ungheni, au venit cu propuneri de proiecte, cum văd ei dezvoltarea centrului municipiului. Au venit 107 de propuneri de proiecte, acesta fiind un număr foarte mare. Inițial au fost identificate 10 din cele 107 propuneri de proiecte, s-a votat online pentru aceste proiecte și până la urmă s-a identificat următorul lucru: oamenii își doresc strada națională reconstruită cu mobilier urban, modern, cu piste pentru bicicliști. Al doilea proiect ține de Piața Independenței municipiului, care va fi la fel restructurată, pentru că din păcate, este așa cum era încă pe vremea regimului comunist. Și a treia direcție a fost identificată Palatul de Cultură și zona adiacentă. Și atunci practic UE în cadrul proiectului EU pentru Moldova, cu implementatorii UNDP și UNICEF, au spus că în cazul ăsta finanțăm în ordinea în care au cerut oamenii. Iată un model foarte clar de implicare a oamenilor și credeți-mă că este unul foarte bun. Noi am mai avut situații în trecut când organizam, de exemplu, într-un cartier periferic, un proiect de canalizare și rezultatul implementării acestui proiect era de doar 60-70% dintre locuitorii de pe această stradă care s-au conectat la canalizare. La apeduct s-au conectat 100%, iar la canalizare doar 60%. Și atunci mi-am dat seama dacă făceam un sondaj și îi întrebam și ei spuneau că doar 60% își doresc, în timp ce pe strada vecină erau 95%, investiția trebuia făcută pe strada vecină. Așa este normal, trebuie să avem rezultatul cât mai bun.
Chiar e un exemplu bun de implicare a cetățenilor din ceea ce povestiți dumneavoastră, astfel probabil se simt și ei parte a comunității din în care trăiesc. Domnule Primar, o întrebare tot despre finanțe. În ce măsură ar fi reușit bugetul pe care dumneavoastră îl aveți pentru municipiul Ungheni să acopere cheltuielile sau aceste investiții pentru dezvoltarea orașului, dacă le-ar fi acoperit desigur?
Vreau să vă spun că în ultimii ani noi punem accent pe cofinanțări la proiecte. Deci nouă niciodată nu ne-a fost frică să luăm credit de la băncile comerciale, inclusiv din Republica Moldova, doar că noi de fiecare dată am luat credite la niște condiții foarte și foarte avantajoase. Acești bani pe care noi luăm în credit nu trebuie să fie mai mare de 20 la sută din suma venitului propriu, pentru că aici ne limitează Ministerul de Finanțe și bine face, până la urmă, ca să le folosim pentru cofinanțări. Vă dau un exemplu foarte simplu. Doar anul ăsta bugetul nostru local este cam de 100 de milioane de lei. Noi anul ăsta vom implementa încă 120 milioane de lei în resurse extrabugetare și uite că la aceste resurse extrabugetare ne-ar trebuit circa 12 milioane de lei cofinanțare. Ce facem noi acuma la moment? Folosim toți banii disponibili pe care îi avem nu pentru a implementa proiecte cap-coadă, dar pentru a le folosi la cofinanțări, pentru a depune un leu și a lua înapoi 10. Asta este ideea. Și atunci această sinergie de efort va da rezultate. În mare parte bugetele noastre sunt orientate către consum, nu pe dezvoltare, nu au componenta respectivă. Dar eu vreau să vă spun un lucru foarte important. Eu am o experiență de 14 ani în calitate de primar la Ungheni din 2007 încontinuu și vreau să vă spun că principalul impediment în dezvoltarea comunității noastre nu este doar resursele financiare care, recunosc, sunt insuficiente. Cel mai mare impediment este capacitatea noastră de a crea, de a pune pe hârtie nu doar niște idei, dar niște idei de proiecte bine puse la punct, cu toate componentele de buget, calculele, cu componenta de durabilitate pentru că un proiect nu trebuie să existe atât timp cât există finanțare, el trebuie să existe și după asta. Și uite ăsta este impedimentul nostru principal. Dacă putem să creăm astfel de proiecte bine închegate și bine scrise este imposibil mai devreme sau mai târziu să nu primești finanțare. Vei primi finanțare cu siguranță dacă proiectul a fost foarte bine scris. Dacă nu ai primit, înseamnă că sunt două lucruri: ori proiectul nu este scris suficient de bine, ori nu ai căutat acolo unde ar trebui să fie. Eu vreau să aduc sincere mulțumiri UE, și contribuabililor din țările UE pentru că ei contribuie ca proiectele noastre să se realizeze aici în teritoriu. Suntem foarte mulțumiți de activitatea pe care o avem cu delegația Uniunii Europene în proiectul „UE pentru Moldova” și în multe alte proiecte. N-am reușit să vorbesc astăzi despre toate proiectele pentru că dacă mă întrebați despre proiecte care se implementează acum la moment nu cred că ne va ajunge timp pentru că sunt foarte multe care realizează acum concomitent. Cel mai important lucru acum este că noi vrem sa aducem standardele Uniunii Europene aici la noi acasă și cu siguranță vom reuși.
**********
Europa a ajuns în localitățile cele mai îndepărtate din Republica Moldova și cu ajutorul LEADER – un instrument al Uniunii Europene de Dezvoltare Rurală, prezent în Republica Moldova de cinci ani. doar în ultimii trei ani au fost realizate circa 700 de proiecte mici cu valoarea de la 2000 la 5000€. În acest mod, Uniunea Europeană revitalizează zonele rurale și creează locuri de muncă, spune Marina Albu, vicepreședinte al Solidarity Fund Polonia în Republica Moldova, care este și președinte al Rețelei Naționale LEADER.
Întâi de toate, doamna Albu, aș vrea să vă întreb ce presupune abordarea LEADER implementată în spațiul UE, dar și în Republica Moldova?
Abordarea LEADER este un mecanism, instrument de dezvoltare rurală a UE cu un istoric de implementare de 30 de ani. Despre abordarea LEADER în UE mai bine să întrebați pe altcineva chiar dacă și eu aș putea să ofer careva detalii, dar aș vrea să mă concentrez pe abordarea LEADER în Republica Moldova, dacă îmi permiteți. În linii generale, abordarea LEADER presupune trei elemente de bază: se creează un teritoriu din cel puțin trei unități administrativ-teritoriale cu o populație de cel puțin 10.000 de locuitori și în teritoriul dat se creează un parteneriat intersectat între reprezentanții sectorului public, antreprenorial și civic, care împreună elaborează strategii de dezvoltare locală axată pe această micro-regiune, zonă care este acoperită de abordarea LEADER. Diferența acestei strategii de dezvoltare locală față de alte strategii pe care le cunoaștem, cum ar fi strategii de dezvoltare socio-economică, constă în aceea că această strategie are în vedere interese ale reprezentanților celor trei sectoare despre care am menționat anterior (sectorul public, antreprenorial și civic) și este axat nu doar pe o singură localitate, dar pe o micro-regiune acoperită de inițiativa LEADER. Dacă în UE LEADER se implementează de 30 de ani, în Republica Moldova acest lucru se întâmplă începând cu sfârșitul anului 2016. Avem și noi deja un pic de experiență.
Cu pași mici, dar siguri, ne îndreptăm spre o experiență mai bogată. Care sunt rezultatele pe care le-ați obținut prin intermediul dezvoltării grupurilor de acțiune locală, așa numitele GAL-uri?
Acest parteneriat intersectorial despre care am spus se numește Grup de Acțiune Locală și este motorul principal de funcționare al abordării LEADER. Experiența Republicii Moldova astăzi este destul de bogată în ceea ce privește implementarea acestui mecanism. Mai mult decât atât, noi suntem prima țară din spațiul non-UE care va implementa acest instrument ca instrument în cadrul politicii publice de dezvoltare a mediului rural. Vreau să vă informez despre faptul că anul trecut, deoarece noi implementând abordarea Leader cu suportul UE, a Poloniei, USA, colaborăm foarte strâns și cu Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, au fost adoptate amendamente pentru finanțarea abordării LEADER din Fondul Național de dezvoltare Agricolă și Mediului Rural, dar a fost pe lângă aceasta lansată și procedura de elaborare a legii speciale privind Grupurile din Regiunile Locale, ceea ce va permite ca GAL-urile să fie înregistrate ca entități juridice aparte. Spre bucuria noastră, în luna aprilie această lege a fost votată în a doua lectură. Așteptăm ca GAL-urile să fie înregistrate și asta va oferi un imbold și mai mare pentru dezvoltarea abordării LEADER în Republica Moldova. Dacă e să vorbim deja despre rezultate concrete, palpabile la nivel local, atunci pe parcursul ultimilor trei ani Grupurile de Acțiune Locală au implementat în jur la 700 de micro-proiecte. Sunt proiecte mici cu valoare de la 2000 până la 5000 euro per proiect, dar având în vedere că sunt atât de multe, într-adevăr impactul activității GAL-urilor este vizibil și unul concret. Pe lângă aceasta, ceea ce cred a convins și guvernul Republicii Moldova să aibă încredere în acest mecanism, este faptul că conform calculelor pe care noi le-am făcut, fiecare leu investit prin intermediul acestui mecanism este triplat la nivel local prin contribuția proprie a acelor entități, instituții, organizații, întreprinderi care implementează finanțarea.
Doamna Albu, aș vrea să vă întreb cum percepeți dumneavoastră dialogul dintre autoritățile publice locale și organizațiile societății civile, în special în regiunile rurale ale Republicii Moldova?
Sunt cert convinsă că fără această cooperare intersectorială între sectorul public și mișcarea antreprenorială locală va fi foarte dificil să stimulăm procesele de dezvoltare. Vreau să vă spun că experiența noastră de implementare ne spune că cooperarea este posibilă și este dorită de către organizațiile și instituțiile locale doar că pentru această cooperare trebuie să existe și un cadru și anumite oportunități, deoarece pur și simplu să ne întâlnim și să spunem că noi cooperăm fără a avea oportunități concrete și clare pentru a face ceva împreună, nu este bine. Abordarea LEADER ca instrument de dezvoltare rurală creează aceste oportunități.
Care sunt principalele provocări și constrângeri pe care le-ați întâlnit dumneavoastră, le-ați identificat atunci când a avut loc acest proces de dezvoltare a proiectelor la nivel regional?
În primul rând, a fost o mare provocare faptul că legislația Republicii Moldova nu permitea înregistrarea GAL-urilor ca entități juridice speciale. Noi am identificat o posibilitate de finanțare a acestora, doar că a durat un pic de timp și această metodă nu a fost una sustenabilă. Acest obstacol a fost rezolvat, după cum am spus, prin faptul că a fost votată în a doua lectură legea privind grupurile de acțiune locală. Sperăm că asta va ușura considerabil procesele de implementare. Evident au fost și alte constrângeri, dar cred că le-am depășit cu succes. Republica Moldova este prima țară din spațiul non-UE, după cum am spus, care implementează la așa o scară abordarea LEADER și o percepe nu doar ca un mecanism de implementare a asistenței pentru dezvoltare, dar și ca un mecanism eficient în cadrul politicii naționale de dezvoltare rurală.
Cum ar putea reforma administrației publice locale să contribuie la consolidarea și la creșterea numărului de GAL-uri în Republica Moldova?
Cred că mai degrabă experiența GAL-urilor și existența acestora poate contribui la conceptualizarea reformei administrativ-teritoriale locale, deoarece GAL-urile sunt, după cum am menționat anterior, create pe baza unui teritoriu constituit din cel puțin trei unități administrativ-teritoriale. Aceste entități se unesc voluntar și această experiență de colaborare între localități cred ar putea servi ca practică, ca experiență pentru conceptualizarea reformei. Evident că noi am discutat asta și cu membrii Rețelei Naționale LEADER, care este rețeaua care unește Grupurile de Acțiune Locală din Republica Moldova și organizațiile care au contribuit la crearea acestora. Noi am discutat subiectul reformei și cunoaștem că se fac anumiți pași pentru a înțelege încotro trebuie să meargă această reformă și membrii noștri au comunicat că doresc ca rețeaua națională LEADER să se implice în acest proces, cel puțin să fie consultată, să ofere careva informații în ceea ce privește experiența GAL-urilor, deoarece noi suntem de cointeresați de acest subiect, pentru că schimbările pe care o eventuală reformă administrativ-teritorială le poate provoca pentru APL-urile se răsfrâng și asupra componenței teritoriale a GAL-urilor. Noi avem un criteriu formal că teritoriul GAL trebuie să aibă cel puțin trei unități administrativ-teritoriale și GAL cel mai mic are astăzi în componența sa 4 unități administrativ teritoriale. Dacă presupunem că după reformă aceste unități administrativ-teritoriale din patru se fac două, atunci deja criteriu LEADER nu va mai fi respectat de către acest GAL.
Vorbim acum despre rezultatele concrete ale acestui proiect al dumneavoastră. Vreau să ne spuneți, în acești ani în care LEADER există în Republica Moldova, care au fost cele mai importante proiecte sau programe pe care ați reușit să le dezvoltați aici în Republica Moldova și ați putea să ne spuneți că iată acestea sunt istorii de succes care merită a fi continuate?
Vreau să fac o precizare, LEADER nu este un proiect. LEADER este un mecanism, un instrument de dezvoltare a zonelor rurale care este o abreviere din limba franceză – legături pentru dezvoltarea economiei rurale și anume cuvântul economie aș vrea să subliniez. Cel puțin 50% din resursele implementate prin intermediul acestui mecanism în Republica Moldova au fost redirecționate pentru dezvoltarea economică. Cunoaștem foarte multe exemple de proiecte mici, dar care au dat un imbold pentru lucruri mari. Vreau să transmit salutări familiei Chiriac din Găgăuzia. Este o familie minunată pe care o cunosc deja de câțiva ani, din anul 2017. Ei nu au fost membrii GAL, dar atunci când GAL a lansat la nivel local apelul de propuneri de susținere a proiectelor, Eudochia a decis să aplice pentru finanțarea proiectului său. Aveau atunci mini-ferma de vaci, de fapt au avut doar două vaci și soțul era plecat peste hotare. Din spusele Eudochiei, familia ei nu prea a susținut această idee de a aplica pentru fonduri nerambursabile, deoarece nu au crezut că așa ceva este posibil, dar totuși Eudochia a mers înainte și a accesat finanțarea care cred că era în jur la două 3000 € finanțare nerambursabilă, plus contribuția sa, ceea ce i-a permis să eficientizeze anumite procese în mini-ferma doamnei. După aceasta business-ul a început să se dezvolte, soțul a revenit de peste hotare și ei împreună o dezvoltă până în ziua de astăzi. Aceasta este ferma familiei Chiriac, care are astăzi deține peste 20 de capete și ei produc peste 10 tipuri de cașcavaluri și brânzeturi și au obținut toate documentele necesare pentru comercializarea producției sale. Sunt înregistrați cum se cuvine și conform legislației. Pe lângă aceasta, în anul 2020 au mai accesat o finanțare mai mare pentru dezvoltare afacerii proprii. De ce am dat anume acest exemplu? Deoarece cunoaștem că sectorul zootehnic din Republica Moldova este unul foarte afectat și acest exemplu arată că un mic imbold pentru dezvoltare, uneori, poate da roade bogate. În cazul proiectul dat, așa și s-a întâmplat. Cred că aș putea să mai ofer un exemplu de proiect care îmi place foarte mult, deoarece este vorba despre revitalizarea unei infrastructuri vechi. Este un proiect de mai demult, dar îmi place să ofer acest exemplu atunci când noi construim ceva de la zero, dar încercăm să valorificiăm toate resursele existențe în localitate. Este vorba despre proiectul GAL din Lunca Prutului de Jos, localitatea Slobozia Mare. Ei în centrul localității au avut o scenă veche încă de pe timpul Uniunii Sovietice. A fost sură și neatractivă. A fost depus un proiect de către primărie pentru a revitaliza această scenă, deoarece această scenă se află în parc, iar în acel parc a avut loc deja au fost făcute și alte lucrări de renovare și revitalizare. În rezultat, proiectul a fost susținut și această scenă sură a devenit o perlă adevărată a localității, deoarece a fost transformată într-o scenă colorată, cu dansatori în port popular moldovenesc. Acolo se petrec foarte multe evenimente și cred că nu-mi ajung cuvinte să descriu cum arată astăzi această scenă, dar diferența este una considerabilă. Știu că acest loc este popular și folosit atât pentru evenimente în cadrul localității, cât și pentru unele activități pentru turiști. După cum v-am spus, peste 50 la sută din resursele alocate au fost direcționate anume pentru dezvoltarea economică și crearea locurilor de muncă, restul 50 la sută când am calculat proporția, aproximativ 35-37% au fost alocate pentru proiecte din sectorul public, este vorba despre infrastructură de scară mică, îmbunătățirea serviciilor publice și aproximativ 15% au fost alocate pentru proiecte implementate de reprezentanții sectorului civic, dar preponderent și aceste proiecte s-au axat pe careva lucruri palpabile, mai puțin traininguri, mai mult inițiative precum este cea a unei asociații de părinți care au dorit să facă ceva pe lângă școala în care învață copii lor, sau cea a unui grup de tineri care a construit un gard în localitate lângă un teren de joacă. Cam așa au fost intervențiile și investițiile.
Este o istorie care chiar ar putea să inspire și pe alții. Doamna Albu, în această perioadă, presupun că ați discutat și ați înțeles poate mai bine cum funcționează localitățile, comunitățile noastre rurale și aș vrea să ne spuneți dacă ați observat o schimbare de percepție a oamenilor față de UE sau față de proiectele pe care le dezvoltă aici?
Pentru ca să spui despre schimbarea percepției trebuie să ai cu ce să compari, deci cum a fost și cum este. Dacă sincer, noi un studiu despre percepția oamenilor locali în privința UE, nu am petrecut. Este clar că abordarea LEADER cu certitudine consolidează percepția pozitivă a UE deoarece este în primul rând un instrument european, în al doilea rând este vorba despre suport foarte concret pentru comunitățile locale și pentru ideile lor în ceea ce privește dezvoltarea. Ceea ce eu consider foarte important este faptul că susținerea pe care oferă UE să consolideze încrederea în sine a oamenilor locali și să consolideze încrederea în puterile proprii. Suportul oferit este foarte important, dar trebuie să evităm situații în care se pliază un sindrom de neputință, fiind permanent în așteptarea unui suport care va veni de undeva. Iarăși mă întorc la abordarea LEADER în acest sens. Cred că este un mecanism perfect, deoarece este această componentă de suport concret oferit, dar trebuie tu să aplici, tu să implementezi și tu încă să vii cu contribuția care pe alocuri de două sau de trei ori depășește această finanțare nerambursabilă oferită. Și sunt sigură că asemenea programe, cum este LEADER, consolidează imaginea pozitivă a Uniunii Europene și a altor țări-parteneri de dezvoltare care oferă sprijin prin intermediul acestui mecanism.
Ați ascultat podcastul „Noi și Europa”, un produs al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, dezvoltat în parteneriat cu Radio Chișinău, ZUGO și Fundația Konrad Adenauer. Ne găsiți și pe platformele de podcast și în emisie la radio. Eu sunt Cristina Păpușoi și vă dau întâlnire luna viitoare, ca să discutăm împreună despre realitățile europene.
