studiu | Cum trăsăturile de personalitate îți pot influența creierul? Îl pot proteja sau îmbătrâni

Faptul de a fi mai conştiincios şi mai extrovertit ţine la distanţă mai mult timp deteriorarea cognitivă uşoară, în timp ce a avea niveluri mai ridicate de neuroticism creşte şansele de declin cognitiv, potrivit unui studiu publicat luni în Journal of Personality and Social Psychology.

„Trăsăturile de personalitate reflectă modele relativ durabile de gândire şi comportament, care pot afecta în mod cumulativ implicarea în comportamente şi modele de gândire sănătoase şi nesănătoase de-a lungul vieţii”, a declarat într-un comunicat autorul principal Tomiko Yoneda, un student postdoctoral în psihologie la Universitatea Victoria din Canada.

„Acumularea de experienţe de-a lungul vieţii poate contribui apoi la susceptibilitatea anumitor boli sau tulburări, cum ar fi tulburările cognitive uşoare, sau poate contribui la diferenţele individuale în ceea ce priveşte capacitatea de a rezista schimbărilor neurologice legate de vârstă”, a mai spus ea, potrivit Mediafax.

În timp ce această asociere este observată în practica clinică, este greu de ştiut care este „oul sau găina”, a declarat Dr. Richard Isaacson, director al Clinicii de prevenire a bolii Alzheimer din cadrul Centrului pentru sănătatea creierului de la Colegiul Schmidt de medicină al Universităţii Florida Atlantic, potrivit CNN.

„Trăsăturile specifice pot creşte riscul din cauza unei vieţi întregi de comportamente care predispun o persoană la dezvoltarea declinului cognitiv sau a bolii Alzheimer, sau ar putea exista mai mult un rol biologic direct legat de patologia timpurie a bolii”, a declarat Isaacson, care nu a fost implicat în studiu. „Neuroticismul este în mod specific o trăsătură care îmi vine în minte, iar meta-analizele din trecut au arătat, de asemenea, acest lucru. Rumegarea şi îngrijorarea sunt legate de volume cerebrale mai mici”, a spus el într-un e-mail. „Nu este clar dacă calea stresului/neuroinflamării conduce acest lucru. Un biomarker nu există cu adevărat pentru acest lucru, aşa că este greu de dovedit”.

Trăsături cheie de personalitate

Studiul a analizat personalităţile a aproape 2000 de persoane care au participat la Rush Memory and Aging Project, un studiu longitudinal al adulţilor mai în vârstă din zona Chicago, care a început în 1997. Studiul a examinat rolul a trei trăsături cheie de personalitate – conştiinciozitatea, extraversiunea şi neuroticismul – asupra modului în care oamenii au rezistat declinului cognitiv la vârste mai înaintate.

Persoanele nevrotice abordează viaţa într-o stare de anxietate, furie şi conştientizare de sine şi adesea văd frustrările minore ca fiind iremediabil copleşitoare sau ameninţătoare.

Persoanele cu un scor ridicat la conştiinciozitate sau cu un scor scăzut la neuroticism au fost semnificativ mai puţin susceptibile de a dezvolta tulburări cognitive uşoare pe parcursul studiului, a spus Yoneda.

Faptul de a fi extrovertit şi implicat social poate ţine la distanţă mai mult timp deteriorarea cognitivă.

Fiecare şase puncte suplimentare pe care o persoană le-a obţinut pe o scală de conştiinciozitate a fost „asociată cu un risc cu 22% mai mic de a trece de la o funcţionare cognitivă normală la o deficienţă cognitivă uşoară”, a spus Yoneda.

Acest lucru s-ar putea traduce prin faptul că o persoană în vârstă de 80 de ani cu un nivel ridicat de conştiinciozitate ar putea trăi încă doi ani în plus fără probleme cognitive, în comparaţie cu cei care au obţinut un scor scăzut la capitolul conştiinciozitate, potrivit studiului.

Faptul de a fi mai extrovertit şi mai implicat social părea să ofere un an în plus de viaţă fără demenţă, potrivit studiului. De asemenea, a sporit capacitatea unei persoane de a recupera funcţia cognitivă normală după ce a primit un diagnostic anterior de deficienţă cognitivă uşoară, probabil datorită beneficiilor socializării.

Cu toate acestea, pe măsură ce nivelurile de neuroticism au crescut, a crescut şi riscul de a trece la declin cognitiv: Fiecare şapte puncte în plus pe scală „a fost asociat cu un risc crescut cu 12%”, a spus Yoneda, ceea ce s-ar putea traduce prin pierderea a cel puţin un an de cogniţie sănătoasă.

Acest studiu nu este primul care arată o legătură între personalitate şi funcţia creierului. Cercetări anterioare au arătat că persoanele care sunt mai deschise la experienţe, mai conştiincioase şi mai puţin nevrotice au performanţe cognitive mai bune la teste şi înregistrează un declin cognitiv mai mic în timp.