fbpx

foto | „Tatăl meu a fost alcoolic”. Natalia Morari, despre lucrurile și oamenii care au făcut-o să devină femeie puternică 

Nu a avut mereu o viață ușoară, dar spune că anume greutățile au reușit să o călească. Jurnalista Natalia Morari a povestit într-un interviu despre familia sa, dar și despre ceea ce se află în spatele reușitelor sale.

Cel mai mult, declară ea, îi este recunoscătoare mamei sale, care divorțând la 38 de ani, a fost nevoită să muncească în câteva locuri concomitent pentru a întreţine familia.

„Pe măsură ce anii trec, înțeleg tot mai mult cât de mare a fost curajul acestei femei să divorțeze atunci când nimeni nu divorța. Tatăl meu reuşise să ajungă destul de înstărit în Hânceşti, construia vile pentru demnitari, îți dai seama cum se făceau banii în sistemul sovietic! O duceam atât de bine încât se întâmpla să împărțim caviar şi vecinilor, dar asta nu era atât de important încât să o țină pe mama lângă el. Tatăl meu a fost alcoolic”, a declarat Natalia Morari.
Chiar dacă tatăl său era adesea violent, jurnalista mărturisește că îi mulțumește, pentru că anume datorită respingerii lui și-a format un caracter de fier. Totuși, momentele de agresivitate i-au rămas întipărite în amintire, chiar și după ce au trecut mai mulți ani.

„Avea momente în care devenea incontrolabil şi violent. Odată, mică fiind, am auzit un zgomot puternic venind din bucătărie, am alergat încolo, iar când am ajuns, am găsit podeaua plină cu cioburi de sticlă şi pe mama cu fața însângerată ținându-se de cap. M-a marcat enorm imaginea fratelui meu de zece ani care, cu cuţitul în mână, striga că dacă tata o mai atinge pe mama, îl omoară. Și acum am scena în faţa ochilor. Și atunci mama a înţeles că până aici e, că mai departe urmează o linie roşie peste care nu se mai poate trece.

Eram fata tatei şi, oricât ar suna de contradictoriu, tata nu a existat în viața mea. Dacă îmi aduc aminte de el, e neapărat un moment legat de durere. Uneori îl vedeam pe partea cealaltă a străzii, începeam să îl strig, mă prăbuşeam de durere şi dor pe asfalt, dar el nici nu se gândea să treacă drumul. Mulți ani am fost supărată pe el. Atât de supărată, încât chiar aveam un plan pe care îl consideram carmic. Voiam să cumpăr o sticlă de vodcă și să merg la el, la Hâncești, ca să îi mulțumesc că sunt aşa cum sunt datorită lui, datorită respingerii lui, mai curând. Odată chiar am reușit să ajung la el, dar nu m-am apropiat. Ce rost avea? Era beat”, a mai spus jurnalista.

Cu toate acestea, activista a mărturisit în cadrul interviului că „dacă despre mine se vorbește la televizor sau la cafele, înseamnă că sunt apreciată”, adăugând că acest lucru se datorează faptului că este bârfită pentru că „fac ceva corect și nu invers”.

„Am admirat-o mereu pe Coco Chanel pentru regulile ei de viață. Ea spunea: „îmi este totuna ce credeți despre mine, pentru că eu despre voi în genere nu gândesc nimic…” Eu nu obișnuiesc să vorbesc despre oameni, eu vorbesc despre lucruri mult mai mari decât oamenii, discut idei şi proiecte”.Foto: Victoria Wonka

Articole similare

Close