Explicațiile unui psiholog: Opt cauze pentru care oamenii nu ating echilibrul atunci când își doresc
Din cauza sarcinilor de peste zi, care în lumea contemporană ne sunt din ce în ce mai multe, ajungem ca pe unele să nu le putem acoperi și astfel apare un sentiment de neputință. În opinia psihologului Alexandru Pleșea, cunoscut opiniei publice drept Antrenorul Minții, echilibrul este rezultatul unor acte și fapte pe care fie le-ai ales tu, fie ți s-au întâmplat. Din cele pe care le-ai ales tu, poți prelungi echilibrul, însă, din ce se întâmplă, adică ce vine din afara ta spre tine, nu prea putem schimba nimic.
„Dovadă este atunci când ești într-o companie plăcută este și alegerea celuilalt să stea cu tine. Dar când ești singur și ai nevoie de echilibru pentru cele încă 12 sarcini pe care ți le-ai propus peste zi, ce faci în acest sens?
Cu mulțumiri alese pentru toți aceia care mi-au pus răbdarea la încercare și care mi-au dat suficient de mult de muncă cu mine însumi, asumându-mi să nu mă comport asemenea lor, am învățat că echilibrul este mai rar decât un diamant. Prin toți oamenii pe care cândva nu-i agream, am ajuns, nu doar să mă gândesc la ei și la limitele lor, dar să și pun umărul în viața acestora”, declară psihologul Alexandru Pleșea.
Cele opt cauze pentru care nu avem echilibru când vrem, pe care le-a dedus din practica sa, sunt:
- Prea multe obișnuințe vechi și prea puține noi;â
- Instalarea unor gânduri ca planuri și nerealizarea faptelor;
- Aștepți ca viața să-ți dea altceva decât ai acum și nu faci nimic pentru asta;
- Nemulțumirea față de lucrurile din exterior care sunt neconforme cu ce îmi este mie bine;
- Produci teamă față de ce este nou, neriscând ca sa ajungi la curaj;
- Pierderea bunului-simț;
- Digitalizarea în detrimentul proceselor naturii și al actelor naturale;
- Respingerea ce vine către tine de la unii oameni dragi, pentru că tu știi mai bine.
„Echilibrul este suma pașilor pe care îi facem moment cu moment, acum și acum, în orice lucrăm, ascultăm, ajutăm sau acționăm. Devierea de la acest moment, în orice altă speculație mentală despre trecut sau viitor, care în mod automat apare din circuitul obișnuit cu care mintea s-a hrănit, este deformarea realității din fața noastră, care ne atrage pentru că nu avem disciplina, observația și controlul activității noastre psihice”, conchide psihologul Alexandru Pleșea.
