foto | Pentagonul nu mai este cea mai mare clădire de birouri din lume
Pentagonul a fost cea mai mare clădire de birouri din lume timp de 80 de ani, dar o nouă clădire tocmai a preluat titlul, relatează CNN.
Oraşul belgian Anvers (Antwerp) este cunoscut în general ca fiind centrul mondial al comerţului cu diamante, în condiţiile în care cea mai mare parte a pietrelor preţioase brute sunt extrase în Rusia sau Africa. Însă la aproximativ 240 de km nord de Mumbai, India, se află o capitală a pietrelor preţioase mai puţin cunoscută: Surat, unde sunt tăiate aproximativ 90% din toate diamantele planetei. Acum, oraşul din statul Gujarat are şi o clădire record pentru a găzdui industria sa mamut, scrie Digi24.
Bursa de Diamante din Surat (Surat Diamond Bourse), recent terminată, este prezentată drept o „destinaţie unică” pentru cei peste 65.000 de profesionişti din domeniul diamantelor, inclusiv tăietori, lustruitori şi comercianţi. Cu o succesiune de nouă structuri dreptunghiulare care se extind din – şi sunt interconectate printr-o – „coloană vertebrală” centrală, complexul de 15 etaje a fost construit pe mai mult de 14 hectare de teren.
Arhitecţii centrului destinat domeniului diamantelor spun că acesta cuprinde peste 650.000 de metri pătraţi de spaţiu (suprafață utilă), ceea ce ar însemna că a depăşit Pentagonul ca fiind cea mai mare clădire de birouri din lume.
Proiectul urmează să îşi întâmpine primii ocupanţi în noiembrie, după patru ani de lucrări de construcţie, dintre care doi au însemnat întârzieri legate de Covid. Se aşteaptă ca acestă clădire să fie inaugurată oficial în cursul acestui an de către prim-ministrul indian Narendra Modi, care s-a născut în Gujarat şi a fost anterior ministru-şef al statului.
Imagini prezentate în exclusivitate de CNN oferă o privire asupra podelelor de marmură şi atriumurilor pline de lumină care conectează peste 4.700 de spaţii de birouri ce pot fi folosite şi ca mici ateliere pentru tăierea şi lustruirea diamantelor. Complexul, care a costat 32 de miliarde de rupii (388 de milioane de dolari) găzduieşte, de asemenea, 131 de lifturi, precum şi facilităţi de luat masa, de vânzare cu amănuntul, de wellness şi de conferinţe pentru lucrătorii din dommeniu.
Depășirea Pentagonului a fost accidentală
Clădirea a fost gândită de firma indiană de arhitectură Morphogenesis în urma unui concurs internaţional de design. Depăşirea Pentagonului nu a făcut parte din caietul de sarcini al concursului, a declarat Gadhavi pentru CNN. Mai degrabă, dimensiunea proiectului a fost dictată de cerere, a spus el, adăugând că toate birourile au fost cumpărate de companii de diamante încă înainte de construcţie.
Morphogenesis a declarat că amenajarea sa creează „condiţii de concurenţă echitabile” atât pentru întreprinderile mici, cât şi pentru cele mari. Cu birouri conectate printr-un coridor central lung – o configuraţie care aminteşte de un terminal de aeroport – ocupanţii au acces la fel de convenabil la facilităţi şi dotări, potrivit cofondatoarei firmei de arhitectură, Sonali Rastogi, care a descris designul ca fiind unul „democratic”.
Lucrul acolo este menit „să fie exact la fel pentru toată lumea”, a explicat ea, adăugând că nu este nevoie de mai mult de şapte minute pentru a ajunge la un birou de la oricare dintre porţile de intrare în clădire.
Cum funcționează „răcirea radiantă” a clădirii
Imaginile aeriene ale Bursei de Diamante din Surat arată că împrejurimile clădirii impresionante sunt, deocamdată, remarcabil de restrânse. Dar acest lucru s-ar putea schimba dacă planurile pentru o reamenajare majoră a oraşului cu 7 milioane de locuitori, supranumit „Dream City” (Oraşul de vis), se vor concretiza. Planul ambiţios, care a fost lăudat public de premierul Modi, vizează construirea unui oraş „inteligent” pe aproape 700 de hectare din sudul oraşului Surat.
Deşi arhitecta a recunoscut că Surat nu posedă un „limbaj arhitectural propriu foarte remarcabil”, ea şi-a exprimat speranţa că designul sustenabil va modela dezvoltarea viitoare a unui oraş în care temperaturile de vară pot depăşi 43 de grade Celsius.
Morphogenesis susţine că designul său consumă cu 50% mai puţină energie decât valoarea maximă permisă pentru a obţine calificativul „platină” din partea Consiliului indian pentru construcţii ecologice. Arhitecţii spun că forma evazată a coloanei vertebrale centrale a fost concepută pentru a canaliza curentul predominant prin structură, în timp ce „răcirea radiantă” face să circule apă rece sub podele pentru a reduce temperaturile interioare.
Deşi birourile individuale se vor baza pe aerul condiţionat tradiţional, Rastogi estimează că jumătate din clădire este răcită cu ajutorul ventilaţiei naturale, în timp ce zonele comune sunt alimentate cu energie solară. „Am decis să creăm ceva iconic”, a spus ea, adăugând că planul său pentru clădire s-a bazat „mai mult pe un design de mediu şi durabil decât pe un anumit limbaj arhitectural”.
