fbpx

Teleradio-Moldova trece sub control parlamentar. Proiectul de lege, aprobat în prima lectură

Legislativul a aprobat în prima lectură, în cadrul ședinței plenare din 21 octombrie, proiectul de lege ce prevede reîntoarcerea companiei Teleradio-Moldova (TRM) sub control parlamentar. Inițiativa PAS a fost susținută de 52 de deputați, iar trei s-au expus împotrivă. Reprezentanții opoziției au solicitat amânarea examinării proiectului pentru discuții publice și expertiză internațională, însă majoritatea parlamentară a respins propunerea, scrie media-azi.md.

Documentul prevede o serie de modificări la Codul serviciilor media audiovizuale, printre care revenirea TRM sub controlul Parlamentului, așa cum a fost până în anul 2019.

Deputații PAS propun ca directorul general al TRM să fie desemnat de către Legislativ, la propunerea Consiliului de supraveghere și dezvoltare (noua denumire pentru Consiliul de Supraveghere). Totodată, autorii propun ca directorul general al TRM să poată fi demis de către parlamentari inclusiv „în urma constatării executării necorespunzătoare sau a neexecutării atribuțiilor sale”.

Deputații vor ca respingerea raportului anual de activitate a CA să atragă „după sine demiterea, de drept, a membrilor Consiliului Audiovizualului”.

Potrivit inițiativei, mandatul actualilor membri ai Consiliului de Supraveghere, cel al directorului general al TRM și adjuncților lui va înceta odată cu intrarea în vigoare a amendamentelor. De asemenea, legiuitorii propun ca mandatul actualilor membri ai Consiliului de Supraveghere (CS), al directorului general și adjuncților TRM să înceteze de drept la data intrării în vigoare a inițiativei.

Adela Răileanu, deputata fracțiunii Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, a solicitat amânarea examinării subiectului până va fi dezbătut public.

Rugăm neincluderea acestui proiect de Lege, or și societatea civilă din domeniul mass-media insistă să fie discutat și apoi supus examinării în plen. Este un proiect sensibil. Este vorba despre Teleradio-Moldova, instituție în care oamenii au luptat ca să nu fie supusă unui control politic”, a declarat Adela Răileanu. Majoritatea parlamentară a respins propunerea.

Președinta comisiei de profil, Liliana Nicolaescu-Onofrei, a explicat urgența aprobării modificărilor. „Elaborarea acestui proiect a fost determinată de necesitatea unor măsuri urgente prin care statul să protejeze dreptul la o informare corectă, veridică și echidistantă a cetățenilor, să asigure buna funcționare și responsabilizarea pentru calitatea activității furnizorului public național de servicii media, compania publică Teleradio-Moldova, precum și a Consiliului Audiovizualului”, a precizat ea.

Deputata Adela Răileanu a menționat că fracțiunea BECS nu va vota acest proiect inclusiv pentru că nu este explicată clar procedura privind desfășurarea și finalizarea controlului parlamentar și criteriile care ar sta la baza respingerii rapoartelor de activitate ale entităților vizate. „Votul pentru legea 283 va fi un vot pentru cenzură și împotriva jurnaliștilor de la Teleradio-Moldova și un pas greșit spre un regim de apucături de dictatură”, și-a expus poziția Adela Răileanu.

„Vă rugăm să nu speculați (…) Putem doar să ne exprimăm regretul. Dumneavoastră nici la comisie nu ați vrut să participați, dar ar fi fost cazul, totuși, să puneți umărul ca să avem o responsabilizare maximă în aceste două instituții”, a fost replica Lilianei Nicolaescu-Onofrei.

Experta media Aneta Gonța susține că înțelege „nerăbdarea guvernanților de a schimba lucrurile (în bine, vreau să cred) la TRM și la CA”. „Și eu, în calitate de beneficiară de informație, aștept aceste schimbări. Este adevărat că asistăm de ani buni la o demonstrare continuă a lipsei sau a insuficienței de profesionalism, eficiență, viziune, organizare și, mai ales, bună-credință în respectarea legii și a deontologiei atât în cadrul furnizorului public, la nivel managerial și editorial, cât și în cadrul CA”, a spus Aneta Gonța pentru Media Azi.

Cercetătoare media este de părere că abordarea actuală a majorității parlamentare în privința TRM „nu este cel mai rău lucru” în condițiile în care concursule până nu demult nu au fost făcute corect. „Faptul că actuala guvernare vrea să-și asume politic aceste schimbări, inclusiv prin modificarea procedurilor de numire a membrilor CS, este, în definitiv, o renunțare la ipocrizie”, a comentat Aneta Gonța.

Totodată, ea atenționează că subiectul trebuie abordat cu atenție, iar în urma acestor modificări în funcții de responsabilitate să ajungă profesioniști.

„Această asumare ar trebui înțeleasă în sensul desemnării celor mai buni profesioniști, care să știe ce înseamnă un serviciu public și să acționeze în conformitate cu legea și nu în cel al numirii pe criterii politice a oamenilor loiali guvernării. Pentru că, este limpede, guvernările au șanse aproape garantate de a se schimba din când în când. Și atunci este bine să analizăm foarte bine și atent ce fel de precedente creăm”, a menționat Aneta Gonța.

Cristina Durnea, consilieră juridică a Centrului pentru Jurnalism Independent, a opinat că „lipsa de eficiență a organelor de conducere și supraveghere a furnizorului public de servicii media audiovizuale poate fi una dintre cauzele ce împiedică dezvoltarea TRM și știrbește din funcționalitatea acesteia”.

„Cu toate acestea, instituirea și legiferarea mecanismelor de control și sancționare, perindate anterior în audiovizualul public național, poate să readucă practicile vicioase de imixtiune în activitatea TRM din partea forțelor politice aflate la guvernare și să distanțeze furnizorul de obiectivul său primordial – de a servi interesului public”, a scris Cristina Durnea într-un comentariu pentru Media Azi.

Angela Aramă, fostă jurnalistă de la TRM, a catalogat inițiativa drept „absolut inadmisibilă”. „Aceștia [deputații PAS] își doresc ca tot ce ține de Compania Publică Teleradio-Moldova și instituția de reglementare în domeniul audiovizual – Consiliul Audiovizualului – să fie subordonat actualei puteri (control parlamentar absolut). Ca să poată pune și demite pe oricine și oricând vrea mușchii ei. Toate mecanismele decizionale în acest sens vor fi subordonate majorității parlamentare, adică partidului de guvernământ”, a scris Angela Aramă pe pagina sa de Facebook.

Mai multe organizații non-guvernamentale de media și-au exprimat îngrijorarea în legătură cu propunerile de modificarea a Codului serviciilor media audiovizuale, inserate în proiectul de lege înregistrat în Parlament la data de 14 octombrie 2021. „Instituirea și legiferarea mecanismelor de control și sancționare, perindate anterior în audiovizualul public național, poate să intensifice practicile vicioase de imixtiune în activitatea TRM din partea forțelor politice aflate la guvernare și să distanțeze și mai mult furnizorul de obiectivul său primordial – de a servi interesului public”, scrie în declarația ONG-urilor de profil.

Urmărește-ne pe Telegram și pe Instagram.

Articole asemănătoare

Back to top button