Specialist: „Rămân germinative timp de 40 de ani”. Despre alergia la polenul de ambrozie și factorii ce o acutizează
Alergia la ambrozie este una din cele mai frecvente în rândul alergicilor la polen și afectează aproximativ 20% din populația mondială și 25 % din populația europeană, cei mai afectați fiind copiii, adolescenții și tinerii. Numită și „otrava zeilor”, planta din cauza căreia suferă zeci de mii de persoane, trăieşte mai mult în zonele părăsite, pe drumuri, în zona căilor ferate, pe marginea şoselelor, dar şi în curţile oamenilor. De aceea i se mai spune şi iarbă de paragină.
Potrivit prof. univ. dr. Evelina Moraru, un lucru mai puţin ştiut este faptul că alergia la ambrozie poate avea manifestări specifice unei alergii alimentare, transmite Agerpres.
„Această plantă este extraordinar de răspândită prin zonele de câmpie, de deal, numai la munte lipseşte. Toată lumea se aşteaptă la alergii primăvara. Odată cu momentul înfloririi pomilor şi începerea circulaţiei polenurilor, toată lumea sensibilă la alergeni se sperie şi poate invoca sensibilitatea la ambrozie.
De fapt adevărul este că pentru fiecare plantă alergia se manifestă în funcţie de perioada de polenizare. Perioada de polenizare pentru ambrosia artemisiifonia este între iunie şi septembrie, dar ţine până în octombrie. Acum este perioada în care putem evoca manifestările clinice”, a precizat medicul.
De remarcat, spune dr. Evelina Moraru, este faptul că polenul acestei plante este foarte bogat în alergeni, iar seminţele pot germina timp de zeci de ani.
„Aceste grăuncioare de polen sunt de la 3 la 30 pe metru cub. La unele persoane mai sensibile există riscul ca aceste manifestări alergice să fie întâlnit şi din cauza a 1-2 astfel de grăuncioare de polen. Practic, polenul poate fi dus de vânt până la distanţe imense de locul unde este planta. Seminţele acestei plante sunt foarte rezistente. Ele rămân germinative timp de 40 de ani.
Este parcă o evocare a faptului că răul rezistă, că răul durează. E o problemă de acum care ţine de mediu. Această plantă ar trebui să fie distrusă fiindcă nu doar o respiri. Gândiţi-vă că sunt atât de mulţi iubitori de animale care cred că sunt alergici la ele, dar de fapt vin de afară cu acest polen de ambrozie prins în blană”, a spus Evelina Moraru, medic primar alergolog şi gastroenterolog.
Factorii ce pot acuza alergia la ambrozie
Aceasta a explicat că există situaţii în care alergia la ambrozie se agravează.
„Spre exemplu, fumatul, substanţele toxice, frigul, umezeala se pot adăuga la alergia de ambrozie. Ca să nu mai vorbim că există şi alergii mixte. Sunt polenuri din diferite surse la care polenizarea se produce în altă perioadă decât la ambrozie. Este polenul precoce, cel din primăvara timpurie, sau există polenuri mai tardive, pe care le întâlnim toamna.
Uneori întâlnim cazuri de alergici la mai multe tipuri de polen. Pot fi însă cazuri de persoane alergice nu doar la polen, ci, spre exemplu, şi la acarieni, acele vietăţi care trăiesc în praful de casă. Problema alergiei la ambrozie este una complexă”, mai spune dr. Moraru.
Cum stă capitala la capitolul ambrozie?
Contrar așteptărilor, în Chișinău, de asemenea, ambrozia se regăsește la multe colțuri de drum. În acest an, municipalitatea a cheltuit 110.000 de lei pentru nimicirea ambroziei. În 2018, Guvernul a aprobat un regulament privind combaterea şi prevenirea răspândirii ambroziei, dar şi un plan de acţiuni pentru implementarea acestuia. Sunt prevăzute amenzi de până la 1500 de lei, pentru cei care au ambrozie pe terenuri private. Cu toate acestea, măsurile rămân doar pe hârtie.
Amintim că edilul capitalei, Ion Ceban, a declarat luna trecută că municipalitatea are nevoie de sprijinul Parlamentului şi Guvernului pentru a combate extinderea ambroziei care a împânzit sute de hectare de teren. Astfel, autorităţile locale au solicitat Guvernului și Parlamentului să schimbe legislația astfel ca Primăria să poată interveni în situații de combatere a ambroziei și să fie cunoscute limitele de acțiune ale fiecărui organ.
