fbpx

Limba română – protagonista unei expoziții inaugurate de Biblioteca Națională a Republicii Moldova

Revenirea limbii române la grafia latină și decretării ei ca limbă de stat a fost marcată printr-o expoziție cu genericul „Patria, neamul și graiul – 30 de ani de latinitate”, inaugurată sâmbătă, în incinta Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova.

Urmărește-ne pe Telegram și Instagram.

Potrivit directoarei instituției, Elena Pintilei, solicitate de Moldpres, expoziția reunește circa 160 de lucrări: monografii, albume, publicații periodice, fotografii – documente ce reflectă viața politică din anii 1989-1991 și lupta înaintașilor poporului moldav pentru democrație și libertate.

„Aici au fost expuse primele cărți apărute în grafia latină ale autorilor Grigore Vieru, Nicolae Dabija, Ion Vatamanu, Leonida Lari, Valeriu Matei, Lidia Istrati, Renata Verejanu, Ion Hadârcă, Dumitru Matcovschi ș.a.,  dezvăluiri despre lupta pentru independență, cărți de memorie.  

Vizitatorii vor putea vedea publicațiile periodice „Glasul”,, „Literatura și Arta”, „Țara”, „Moldova Suverană”, „Sfatul Țării”, „Nistru”, „Columna”, „Cugetul”, „Tinerimea Moldovei” ș.a., care au susținut revenirea limbii române la grafia latină și decretarea ei ca limbă oficială în RSS Moldovenească”, a  declarat Pintilei.

Scriitorul Nicolae Dabija, care a fost prezent la evenimentul de inaugurare a expoziției, a afirmat că aceast vernisaj vorbește de faptul că noi nu am fost doar martori la istorie, dar și participanți activi la crearea ei.

”Noi împreună am făcut istoria, am participat la rectificarea unor greșeli ale istoriei. Acum, după 30 de ani, când le vorbești copiilor că în acest spațiu s-a plătit cu viața dreptul de a ne vorbi limba noastră, dreptul ca să-i spunem limbii noastre  pe nume,  dreptul de a avea alfabetul nostru, nu toți te cred.

Dacă nu era acea zi de 31 august 1989,  când limba română a revenit la firescul ei, astăzi probabil  am fi stat de vorbă în altă limbă.  Limba era ca pe cale de dispariție, ca și cele 200 de limbi mai mari sau mai mici  din URSS, câte au fost atestate în 1929, iar în 1989 rămăseseră numai 88 – 112 dispăruseră și una din cele mai amenințate era limba română. Procesul de renaștere  națională a început odată cu decretarea limbii române drept limbă de stat”, a precizat scriitorul Nicole Dabija.

Vizitatorii pot veni să vadă expoziția timp de o lună.

Articole asemănătoare

Back to top button