infografic | Justiția moldovenească, sub interimat: De ce majoritatea instituțiilor nu și-au ales încă șeful

De ceva vreme, justiția moldovenească „înoată” în interimate. Demiteri, arestări, dosare penale și suspendări – cu astfel de probleme se confruntă șefiile celor mai importante instituții menite să înfăptuiască o justiție echitabilă în Republica Moldova. Deși unele și-au arătat intenția de a-și alege curând un nou șef, situația altor instituții se află încă sub semnul întrebării. Printre acestea se numără Procuratura Generală, Curtea Supremă de Justiție, Consiliul Superior al Magistraturii, Autoritatea Națională de Integritate și Institutul Național al Justiției.

Procuratura Generală

Procuratura Generală (PG) este o instituție publică autonomă în cadrul autorităţii judecătoreşti care contribuie la înfăptuirea justiției în Republica Moldova. În Procuratură se regăsesc mai multe entități independente clasificate în procuraturi specializate (Procuratura Anticorupție și Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale) și procuraturi raionale. Actualmente, PG are un procuror general interimar – Ion Munteanu. Adjuncții procurorului general interimar sunt și ei interimari. Ion Munteanu a venit la cârma instituției pe 12 octombrie 2022, printr-un decret al șefei statului. Candidatura lui Munteanu a fost propusă Maiei Sandu de către Consiliul Superior al Procurorilor, iar numirea acestuia vine ca urmare a expirării unui alt mandatar „interimar” – procuror general interimar, Dumitru Robu, care a exercitat această funcție din 6 octombrie 2021.

De ce Procuratura Generală are o conducere interimară?

Multiplele schimbări la nivelul conducerii PG sunt cauzate de suspendarea din funcție a lui Alexandr Stoianoglo. Procurorul general suspendat a fost reținut la data de 5 octombrie 2021, fiind cercetat pentru corupere pasivă, fals în declarații, abuz în serviciu și depășirea atribuțiilor de serviciu. Acesta a respins acuzațiile și s-a declarat nevinovat.

În pofida acestor acuzații, Stoainoglo nu este demis oficial din funcție. Conform legii, „procurorul general poate fi demis de către preşedintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor, în condiţiile legii, pentru motive obiective şi în temeiul unei proceduri transparente”. Primul pas a fost realizat de către Consiliul Superior al Procurorilor, care a admis, prin hotărârea din 23 mai 2022, Raportul Comisiei de evaluare a performanțelor procurorului general suspendat, Alexandr Stoianoglo, și a acordat calificativul „nesatisfăcător” activității desfășurate în perioada exercitării mandatului de procuror general şi a propus președintei Maia Sandu să-l demită.

De ce președinta Sandu nu semnează decretul demiterii lui Stoianoglo?

În pofida acestui lucru, șefa statului încă nu a semnat decretul de demitere, argumentându-și decizia prin faptul că așteaptă verdictul instanțelor de judecată.

„Eu am spus că nu voi semna nimic până când instanțele de judecată vor decide, are sau nu dreptate Stoianoglo. Pe de altă parte, țării noastre nu-i va ajuta un procuror general care spune despre cel care a furat miliarde, că este un „agent economic cinstit”. Este neserios. Noi avem nevoie de un procuror general care va lupta cu corupția”, a declarat Maia Sandu la începutul lunii septembrie 2021.

În contextul acestor realități, nu putem ști exact când Procuratura Generală ar putea avea un nou procuror general.

Curtea Supremă de Justiție

Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) este unica instanţă judecătorească supremă din Republica Moldova. Aceasta asigură aplicarea corectă şi uniformă a legislaţiei de către toate instanţele judecătoreşti, soluţionarea litigiilor apărute în cadrul aplicării legilor, garantează responsabilitatea statului faţă de cetăţean şi a cetăţeanului faţă de stat. Corpul judecătorilor instanței superioare este compus din preşedinte, doi vicepreşedinţi, care sunt concomitent preşedinţi ai Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ şi, respectiv, ai Colegiului Penal, şi din judecători (dintre care doi judecători exercită concomitent şi funcţia de vicepreşedinte al colegiului) care îşi desfăşoară activitatea în colegii şi în cadrul Plenului Curţii.

În prezent, CSJ are o conducere interimară, după ce fostul președinte, Ion Druță, cercetat penal pentru îmbogățire ilicită, a demisionat la 1 octombrie 2019. Din acel moment, șefia CSJ a fost pasată ca o minge de ping pong între judecătorii instanței. Din noiembrie 2019, la cârma CSJ a venit Vladimir Timofti, în urma deciziei Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Acesta a asigurat interimatul funcției de președinte al instituției până în martie 2021. Ulterior, atribuțiile au fost preluate de vicepreședinta CSJ, președinta Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ, Tamara Chișca-Doneva. În octombrie 2021, Vladimir Timofti a revenit la șefia CSJ, iar ulterior interimatul a fost asigurat, din nou, de către Tamara Chișca-Doneva. Între timp, judecătoarea a fost vizată într-un dosar pentru îmbogățire ilicită, în consecință fiind suspendată din funcție. Actualmente, judecătoarea Svetlana Filincova este președinta interimară a CSJ.

Când CSJ va avea un președinte în funcție?

Președintele CSJ este ales în baza unui concurs de către CSM. Astfel, viitorul șef al CSJ urmează a fi ales atunci când va fi întrunită legal noua componența CSM.

Consiliul Superior al Magistraturii

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) asigură numirea, transferarea, detaşarea, promovarea în funcţie şi aplicarea de măsuri disciplinare faţă de judecători. CSM este format din șase judecători și șase membri ai mediului academic. Membrii CSM sunt aleși pentru o perioadă de 4 ani. De-a lungul anilor, instituția a avut parte de opt președinți. Ultimul șef al CSM a fost Victor Micu, care a preluat mandatul în anul 2014. În 2018, Micu și-a păstrat fotoliul de președinte al CSM, dar la mai puțin de doi ani, în iulie 2019, a fost revocat din funcție cu votul unanim al colegilor săi.

Chestiunea privind revocarea lui Victor Micu din funcția de președinte a fost inclusă suplimentar pe ordinea de zi a ședinței, la solicitarea magistratului și membrului CSM, Petru Moraru, care a menționat atunci că Victor Micu „într-o perioadă complicată pentru sistemul judecătoresc, a plecat la odihnă și nu a făcut frumos”. Interimatul funcției de șef al CSM îi revine acum judecătorului CSJ, Dorel Musteață.

Când va avea CSM un nou șef?

Componența actuală a CSM are un mandat limitat care nu-i permite să funcționeze până când va fi aleasă noua componență. Din acest considerent, șeful CSM nu poate fi ales decât după ce toți candidații la funcția de membru al CSM trec „pre-vetting-ul”, adică procedura de evaluare a integrității financiare și etice a magistratului. Ulterior, va putea fi organizată Adunarea Generala a Judecătorilor și aleși noii membri CSM, dar și noul președinte al CSJ.

Autoritatea Națională de Integritate

Autoritatea Națională de Integritate (ANI), înființată în anul 2016, este o autoritate publică independentă fată de alte organizații publice, care are drept scop asigurarea integrității în exercitarea funcției de demnitate publică și prevenirii corupției prin realizarea controlului averii și al intereselor personale, dar și privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților și limitărilor. Ultima (și prima) președintă a ANI a fost Rodica Antoci, care și-a exercitat funcția până pe 5 aprilie 2022. Demisia a venit drept replică la suspendarea provizorie a fostei șefe de la ANI, după ce Consiliul de Integritate din cadrul instituției a admis pe 18 martie 2022, demersul procurorilor anticorupție.

Cum a rămas Autoritatea Națională de Integritate fără președinte?

Rodica Antoci și o angajată ANI sunt cercetate penal pe mai multe capete de acuzare. În luna ianuarie 2022, oamenii legii au efectuat percheziții la domiciliul președintei ANI, în mașina de serviciu și personală a acesteia, dar și în biroul de serviciu din incinta ANI și la alte persoane vizate în dosar.

Când urmează a fi ales un nou șef?

Pe 17 noiembrie 2022, ANI a anunțat declanșarea procedurii de concurs pentru suplinirea funcției de președinte al instituției. Concursul va consta într-o probă scrisă și una orală. Candidatura poate fi depusă până la 7 decembrie 2022. La concurs pot participa cetățenii Republicii Moldova care dețin studii superioare în domeniul dreptului, al economiei, al administrației publice sau al managementului și care au are o vechime de muncă de cel puțin 7 ani.

Institutul Național de Justiție

Institutul Național de Justiție (INJ) este instituția care pregătește viitorii judecători și procurori, dar și asigură formarea continuă a judecătorilor în funcție şi a procurorilor în funcţie, dar și a personalului care asistă judecătorii – grefierilor, a asistenţilor judiciari, a şefilor secretariatelor instanţelor judecătoreşti, a consultanţilor procurorului, etc.

Funcția de director al INJ a rămas vacantă după ce Diana Scobioală, fosta șefă a instituției, a fost aleasă, la 28 septembrie 2021, judecătoare la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) din partea Republicii Moldova. Diana Scobioală a deținut funcția de director INJ din 2015, iar în martie 2020 a fost realeasă pentru al doilea mandat.

Conform unei hotărâri a Consiliului INJ din 26 noiembrie 2021, interimatul funcției de director este exercitat de Ecaterina Popa, șefa Direcției instruire și cercetare din cadrul INJ, începând cu data de 1 decembrie 2021, până la suplinirea funcției vacante.

Când va avea Institutul Național de Justiție un nou director?

Șeful INJ este ales pe bază de concurs, din rândul persoanelor care au diplomă de studii superioare complete în drept, administraţie publică sau management, fie echivalentul acesteia şi ale căror calificare profesională şi experienţă de lucru din ultimii 7 ani sunt corespunzătoare pentru realizarea atribuţiilor Institutului. Directorul se numeşte în funcţie de către Consiliul INJ pentru un mandat de 5 ani, fără posibilitatea de a exercita două mandate consecutive. Consiliul INJ este, de asemenea, nefuncțional, iar componența acestuia urmează a fi reînnoită. Astfel, INJ va avea un nou director atunci când noul Consiliu al INJ va demara concursul.

„Interimatul este o excepție, dar nu o regulă”

Pentru a înțelege mai bine fenomenul interimatelor, ZUGO a cerut opinia lui Ilie Chirtoacă – cercetător juridic și consultant în cadrul Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM). Potrivit lui, geneza acestui fenomen a pornit odată cu criza politică declanșată în anul 2019.

„Am avut o mare criză politică care a început încă din 2019. Cred că de atunci se trage însăși fenomenul interimatelor, cel puțin in sistemul justiției. Dacă ne uităm la șefia CSM și CSJ, atunci au venit aceste interimate și ele practic se perpetuează din 2019”, a declarat Ilie Chirtoacă pentru ZUGO.

Ce înseamnă un interimat și de ce sunt ele mai „comode”?

„Interimatul înseamnă lipsa unui mandat deplin în majoritatea cazurilor, adică șeful unei instituții versus șeful interimar al unei instituții are puteri mai mici. De regulă, interimatul presupune o procedură mai ușoară prin care persoana este pusă și scoasă din funcție. În anumite funcții interimatele sunt mai comode deoarece interimarul nu-și asumă anumite decizii pe care și le-ar asuma o persoană cu mandat deplin, dar și pentru guvernare pentru că este mai ușor să scoți din funcție un interimar. Acest lucru nu este okay”, a adăugat expertul.

Au devenit interimatele o problemă în justiția din Republica Moldova?

„Faptul că există atât de multe interimate, înseamnă că există anumite instituții care nu sunt funcționale pe deplin. CSM nu este funcțional, deoarece există o reformă foarte ambițioasă de a trece toți acești membrii CSM printr-un filtru de integritate. Interimatele trebuie să fie o excepție, nu o regulă. Din păcate, în domeniul justiției din Republica Moldova, interimatele sunt o regulă și nu o excepție”, a conchis Ilie Chirtoacă.

ZUGO a solicitat și părerea actualului președinte interimar al CSM, Dorel Musteață, dar acesta nu a dorit să ofere un comentariu. „Nu am nicio poziție, nu pot să-mi expun părerea, dar nici nu vreau”, a declarat Musteață.

Acest material a fost produs cu asistența proiectului „Comunicare Strategică și Suport pentru Mass-media în Republica Moldova”. Conținutul materialului este responsabilitatea exclusivă a autorilor și nu reflectă în niciun fel opinia Uniunii Europene.