fbpx

Cum au prejudiciat politicienii şi Guvernul, în doi ani, bugetul public cu circa 2,5 miliarde de lei

Din cauza neaplicării procedurii și recomandărilor expertizei anticorupție, efectuate de Centrul Naţional Anticorupţie (CNA), proiectele de acte legislative și normative promovate şi aprobate de politicieni în perioada anilor 2019-2020 au prejudiciat bugetul public național, estimativ, cu circa 2,5 miliarde de lei.

Urmărește-ne pe Telegram și Instagram.

La această concluzie au ajuns autorii studiului „Expertiza anticorupție 2019-2020: eficiență, costuri, impact”, elaborat cu sprijinul PNUD Moldova, scrie mold-street.com.

Principalele riscuri de corupție detectate

Autorii studiului au analizat felul în care autoritățile statului au aplicat prevederile referitor la expertiza anticorupție – un instrument de prevenire a corupției, care evaluează în ce măsură conținutul proiectelor de acte legislative și normative corespunde standardelor anticorupție naționale și internaționale.

Totodată, prin această expertiză, CNA identifică normele care favorizează sau pot favoriza corupția și elaborează recomandări pentru excluderea sau diminuarea efectelor acestora.

Autorii studiului au estimat că valoarea prejudiciilor evitate la Bugetul Public Național pe proiectele respinse sau retrase a depășit 1,5 miliarde de lei, iar valoarea totală a costurilor pe proiectele adoptate a constituit 2,5 miliarde de lei.

Experții au constatat că principalele şapte riscuri de corupție, detectate în actele normative expertizate de CNA, variază nesemnificativ de la an la an și arată astfel:

1. abuz de serviciu;
2. depășire a atribuțiilor de serviciu;
3. conflict de interese și/sau favoritism;
4. corupere pasivă;
5. corupere activă;
6. exercitarea influenței necorespunzătoare;
7. trafic de influență.

În 2020 s-a triplat numărul proiectelor cu risc de evaziune fiscală și escrocherie

Acestea s-au regăsit preponderent în actele normative din domeniile „economie și comerț”, „buget și finanțe”, precum și domeniul „educație, cultură, culte și mass-media”.

De asemenea, autorii au stabilit că în 2019 a început să crească numărul actelor normative ale Guvernului care au ignorat expertiza anticorupție, ponderea acestora ajungând în 2020 la 30%.

În 2020, însă, numărul proiectelor în care exista riscul de „evaziune fiscală” și a acțiunilor de „escrocherie” s-a triplat, se mai constată în studiul „Expertiza anticorupție 2019-2020: eficiență, costuri, impact”, realizat în cadrul proiectului „Lupta cu corupția prin consolidarea integrității în Republica Moldova” implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) Moldova, cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe al Norvegiei.

Urmărește-ne pe Telegram și pe Instagram.

Articole asemănătoare

Back to top button