Ce este NATO? Mituri și percepții

Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) este una dintre cele mai cunoscute organizații internaționale. La general vorbind, cine n-a auzit vreodată despre ea? Deși denumirea acesteia este pe larg răspândită pe mapamond și în Republica Moldova, nu mulți au cunoștințe exacte privind activitatea și specificul organizației nord-atlantice.

Ce este NATO?

NATO este o alianţă defensivă politico-militară formată din 30 de state din Europa și America de Nord. Organizația creată cu scopul de a proteja libertatea şi securitatea statelor membre prin mijloace politice şi militare conform Tratatul Atlanticului de Nord, semnat în aprilie 1949 la Washington.

Principiul fundamental de activitate al organizației este cooperarea reciprocă între statele membre, bazată pe securitatea și indivizibilitatea membrilor săi.

Un element important îl reprezintă articolul 5 al Tratatului NATO se referă la dreptul la apărare colectivă, care stipulează că „Un atac asupra unuia sau a mai mulţi membri NATO va fi considerat ca fiind un atac împotriva tuturor membrilor, aşa cum prevede Carta Naţiunilor Unite”.

Totodată, țările membre se angajează să-şi menţină şi să-şi dezvolte capacităţile de apărare individuale şi colective. Potrivit articolului 10 al Tratatului, „Alianţa rămâne deschisă pentru aderarea viitoare a altor state europene în măsură să favorizeze dezvoltarea principiilor NATO şi să contribuie la securitatea regiunii Atlanticului de Nord”.

Tratatul mai prevede că fiecare dintre statele membre va contribui la dezvoltarea unor relaţii internaţionale de pace şi prietenie, prin promovarea valorilor democratice şi libertăţii individuale a cetăţeanului.

De asemenea, în vederea întăririi securităţii şi stabilităţii spaţiului euro-atlantic, NATO e gata să se angajeze în administrarea crizelor şi prevenirea conflictelor, precum şi promovarea parteneriatul şi cooperării cu alţi actori internaţionali.

NATO accentuează importanţa procesului de consultare în cadrul Alianţei, oricând unul dintre state îşi simte securitatea ameninţată.

Pentru că NATO este o organizație internațională politico-militară, ceea ce implică și o valență geopolitică, în jurul Alianței circulă unele mituri.

De asemenea, există o serie de percepții legate de organizație. Acestea modelează unele opinii și chiar convingeri în rândul oamenilor.

În cele ce urmează, vom încerca să enumerăm și, pe alocuri, să explicăm unele mituri și percepții în legătură cu NATO, răspândite mai ales în Republica Moldova.

Mituri despre NATO

În Republica Moldova există mai multe mituri legate de activitatea Alianței Nord-Atlantice. Vom enumera câteva dintre acestea, încercând să oferim și perspectiva realității.

• Mitul #1 – Pe timpul pandemiei COVID-19, NATO a invadat Europa

Această afirmație este una falsă și ar avea ca scop dezinformarea în privința exercițiului militar Defender Europe-20, care urma să aibă loc pe parcursul anului 2020 pe continentul european, însă a fost contramandat în legătură cu declanșarea pandemiei COVID-19.

Defender Europe-20 este un exercițiu defensiv multinațional condus de SUA, în cadrul căruia participă și NATO. În total, aliați și parteneri din 18 state și-au anunțat participarea. Scopul acestuia este de a construi un sistem de pregătire în cadrul Alianței pentru a descuraja potențiali inamici, ca obiectiv trasat de NATO.

Expertul în securitate, Dumitru Mînzărari, a declarat pentru stopfals.md că operațiunile de influență și dezinformare rusă în Europa, pe valul COVID-19, încearcă să creeze disensiuni între Europa și SUA. Totodată, prin aceste dezinformări se pune presiune socială pe statele europene care înregistrează cele mai multe îmbolnăviri cu COVID-19.

• Mitul #2 – Colaborarea cu NATO afectează financiar Republica Moldova

Într-o conferință de presă susținută în ianuarie 2019, în plină campanie electorală pentru alegerile parlamentare de atunci, deputatul PSRM, Bogdan Țîrdea, a declarat că colaborarea Republicii Moldova cu NATO „ne pune bugetul pe brânci”.

În realitate, participarea militarilor moldoveni la exerciţii peste hotare a fost finanţată de statele partenere sau membre NATO.

Pentru a vedea dacă afirmația deputatului Țîrdea corespunde realității, stopfals.md a solicitat informații de la Ministerul Apărării despre cheltuielile pe care le suportă bugetul de stat pentru participarea militarilor moldoveni în cadrul exercițiilor militare de peste hotare.

Din răspunsul instituției rezultă că în 2018 (anul anterior declarației făcute de Țîrdea în ianuarie 2019) din bugetul public au fost alocați doar 50.000 de lei pentru participarea militarilor în misiuni peste hotare. „Pe parcursul anului 2018, participarea militarilor Armatei Naționale la exerciţii în afara ţării a fost finanţată de ţările-partenere sau membre NATO, în baza acordurilor/planurilor bilaterale. Ministerul Apărării a acoperit doar cheltuielile pentru asigurarea medicală pentru călătorii în străinătate. În total, în 2018, peste 600 de militari au participat la exerciţii peste hotarele ţării. Fiecare exerciţiu a durat aproximativ 2 săptămâni, iar Ministerul Apărării a alocat 6 lei pe zi per participant pentru asigurarea medicală, iar cheltuielile sunt estimate la aproximativ 50 mii lei din bugetul de stat”, se arată în răspunsul Ministerului Apărării.

Vezi și: infografic | Instruiri, suport tehnic și finanțări. Cooperarea dintre NATO și Republica Moldova, în practică

• Mitul #3. Oficiului de Legătură NATO în R. Moldova este o amenințare la adresa neutralității Republicii Moldova

Acesta mit a fost pe larg răspândit pe parcursul anului 2017, în perioada premergătoare inaugurării Oficiului la Chișinău, lucru care s-a întâmplat în decembrie 2017.

Principalul actor care a atacat inițiativa deschiderii Oficiului a fost însuși președintele Republicii Moldova, Igor Dodon. Potrivit lui, o eventuală deschidere a unui birou de legătură NATO în Republica Moldova ar amenința direct neutralitatea țării și ar reprezenta și o amenințare la adresa securității naționale. Totodată, oficialul a declarat că atât el, cât și majoritatea populației R. Moldova, nu-și dorește aderarea R. Moldova la NATO. Asta deși deschiderea Oficiului nu presupune aderarea la Alianță.

În realitate, reprezentanța NATO nu este una militară, ci sub forma unui oficiu în care activează un grup de persoane civile, care coordonează activităţile bilaterale NATO-RM conform obiectivelor stabilite de comun acord în Planul de Acţiuni al Parteneriatului Republica Moldova-NATO.

Oficiul de Legătură NATO la Chişinău este o misiune diplomatică cu experţi din statele partenere de dezvoltare ale Republicii Moldova, nu are implicaţii militare şi este instituit în conformitate cu prevederile unui acord semnat la Bruxelles, pe 29 noiembrie 2016, de prim-ministrul Pavel Filip şi Secretarul General NATO, Jens Stoltenberg.

„NATO respectă pe deplin neutralitatea, independența și suveranitatea Republicii Moldova. Blocul Nord-Atlantic lucrează cu multe țări neutre, inclusiv Suedia, Finlanda și Elveția, precum și cu țări care au relații strânse cu Rusia, precum Armenia. Neutralitatea nu înseamnă că nu putem fi parteneri puternici”, a spus Rose Gottemoeller, Secretarul General Adjunct al NATO, prezentă la Chișinău în ziua inaugurării Oficiului.

Percepții despre NATO în Republica Moldova

Există opinii și percepții diverse despre Alianța Nord-Atlantică. Potrivit cercetărilor sociologice realizate de-a lungul anilor pe teritoriul Republicii Moldova, NATO nu se bucură de încrederea majorității populației. Nivelul de încredere în Alianță este constant sub ⅓ sau în jurul acestei valori.

Potrivit sondajelor de opinie realizate de International Republican Institute (IRI) în perioada 2014-2019, 20-25% dintre respondenții adulți din Republica Moldova ar vota pentru aderarea Republicii Moldova la NATO, dacă ar avea loc un referendum la acest subiect. Numărul celor care ar vota împotrivă a fost aproape dublu în același interval de timp, însă a înregistrat o descreștere constantă începând cu 2017, ajungând la o cotă de 32% la sfârșitul anului 2018, după care a urcat din nou, fără a atinge însă apogeul din 2017.

Totodată, potrivit Barometrului Opiniei Publice realizat de Magenta Consulting, dacă în aprilie 2017 ar fi avut loc un referendum cu privire la aderarea Republicii Moldova la NATO, 21% dintre respondenți ar fi votat pentru, iar 55% – contra.

Datele dezagregate arată că vorbitorii de română mai tineri, din mediul urban și cu un nivel înalt de educație au o părere mai bună despre NATO. Datele mai arată că persoanele mai în vârstă, cu nivel scăzut sau mediu de educație, îndeosebi minoritățile naționale (găgăuzi, ruși, ucraineni) au tendința de a fi categoriile de populație care s-ar împotrivi unei eventuale aderări la NATO.

Aproape un an mai târziu (februarie 2018), un alt sondaj realizat de Magenta Consulting la comanda Centrului de Informare și Documentare privind NATO în Moldova arată că dacă ar trebui să decidă în cadrul unui referendum privind aderarea la NATO, 30% dintre moldoveni ar vota împotrivă, 29% ar vota pentru.

Datele dezagregate după criterii demografice arată că bărbații, locuitorii capitalei și cei care nu privesc mass-media rusă sunt categoriile care știu mai multe despre NATO și au o atitudine mai bună față de organizație.

Iată ce știu despre NATO mai mulți tineri pe care i-am abordat pe străzile Chișinăului în luna septembrie curent (deși unii nu au spus că nu cunosc informații despre Alianță, alții au descris-o corect ca fiind o „organizație internațională”, „politico-militară” „formată după cel de-al doilea Război Mondial”):

În cadrul unei o lecții publice pentru studenții de la Universitatea Liberă Internațională din Moldova, susținută în martie 2016, directorul de program la Institutul de Politici Publice, Iurie Pîntea, a făcut o comparație între cazul Republicii Moldova și a Estoniei, state foarte similare după mai multe criterii: teritoriu, populație, moștenire sovietică și existența unei minorități rusolingve.

„Comparând Estonia cu Moldova, se vede pronunțat o diferență clară în percepția populației a structurilor de forță: mai mult de 80% de estonieni au o atitudine pozitivă față de Armată și Poliție. În Moldova, doar 30% de oameni au încredere în Poliție și 38% în Armată. De asemenea, la întrebarea dacă oamenii ar lupta personal pentru țară în cazul unui război, 60% din estonieni au răspuns pozitiv în comparație cu doar 21% în Moldova”, acest lucru indicând o precară cultură a securității în Republica Moldova, cunoștințe limitate și indiferență în acest domeniu.

Conform sondajelor de opinie în Estonia, Organizația Nord-Atlantică are o imagine negativă de 22% din populație. În Republica Moldova, acest procentaj este cu mult mai mare, înregistrând peste 40% – a declarat Pîntea.

Pe marginea acestei percepții negative și a proastei informări se conturează și alte mituri și păreri:

• Confundarea Uniunii Europene cu NATO
• Perceperea NATO doar prin dimensiunea forței militare
• Interpretarea greșită a securității colective
• Înțelegerea unilaterală a conflictului din Ucraina
• Nepăsarea societății despre securitate și apărare

Informații despre NATO în Republica Moldova

În Republica Moldova există un centru de unde pot fi obținute informații relevante privind activitatea Alianța Nord-Atlantică în lume și, în particular, în Republica Moldova. Instituția, denumită Centrul de Informare privind NATO (CID NATO), a fost inaugurată oficial la Chișinău în octombrie 2007.

Organizația non-guvernamentală sprijină îndeplinirea obiectivelor Planului Individual de Acțiune pentru Parteneriatul Moldova–NATO (IPAP) şi își desfășoară activitatea într-o relație de parteneriat cu Secretariatul Internațional al NATO/Divizia de Diplomație Publică, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Ambasada Punct de Contact NATO la Chișinău și cu ambasadele celorlalte state și partenere acreditate în R. Moldova.

Obiectivele și domeniile de activitate ale Centrului pot fi văzute aici.