video | Maia Sandu: „Dacă am avea un referendum, aș vota pentru reunirea cu România”
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, afirmă că ar vota pentru unirea cu România în eventualitatea organizării unui referendum pe acest subiect. Declarația a fost făcută în cadrul ediției din 11 ianuarie a podcastului britanic „The rest is politics: Leading”.
În interviul care s-a întins pe durata a peste o oră, șefa statului a rememorat copilăria petrecută în perioada sovietică, eforturile de apărare a limbii române și mobilizarea civică de la sfârșitul anilor ’80, când mișcările de renaștere națională au schimbat profund societatea moldovenească. Maia Sandu a subliniat că, în acea perioadă, ideea reunificării cu România se bucura de un sprijin considerabil, deși nu a fost niciodată supusă unui vot popular.
„La sfârșitul anilor ’80 au existat mișcări puternice de renaștere națională și, inevitabil, discuții despre reunirea cu România, având în vedere trecutul istoric comun. Nu a existat un referendum, însă amploarea manifestațiilor din acea perioadă indică un sprijin semnificativ pentru această idee”, a declarat Maia Sandu.
Întrebată dacă susține unirea, președinta a răspuns fără echivoc că, în cazul organizării unui referendum, ar vota în favoarea reunificării cu România.
Totodată, Maia Sandu a precizat că, din perspectiva funcției pe care o deține, este obligată să țină cont de realitățile politice și sociale actuale. Potrivit acesteia, în prezent nu există o majoritate clară în societate care să sprijine unirea, în schimb opțiunea pentru integrarea europeană este susținută de o majoritate consistentă a populației.
„În acest moment, majoritatea cetățenilor sprijină aderarea la Uniunea Europeană. Acesta este un obiectiv realist, care contribuie la consolidarea statului și la protejarea suveranității Republicii Moldova”, a mai spus președinta.
Totodată, Maia Sandu a avertizat asupra tentativelor Federației Ruse de a-și extinde influența în Europa, menționând că acțiunile Moscovei și ale liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, de interferență în procesele democratice din regiune și din Uniunea Europeană sunt frecvent subestimate.
