Temperaturile la care mor bacteriile din pește și din alte alimente. Cum trebuie gătită mâncarea pentru a fi în siguranță

În timp ce majoritatea bacteriilor nu provoacă boli la oameni, există unele care o fac. Acestea se numesc bacterii patogene. Iată câteva exemple:

·       speciile Salmonella

·       E. coli

·       Staphylococcus aureus rezistent la meticilină (MRSA)

Puteți reduce riscul de îmbolnăvire luând măsuri pentru a vă limita expunerea la aceste tipuri de bacterii. De fapt, există diferite modalități de a distruge bacteriile patogene în apă, în alimente sau pe suprafețele din gospodărie.

Iată care sunt temperaturile care pot ucide bacteriile, precum și alte măsuri pe care le puteți lua pentru a elimina bacteriile potențial dăunătoare din locuință, potrivit Healthli

În apă pot exista mai multe tipuri de organisme care cauzează boli, inclusiv bacterii. Câteva exemple de boli bacteriene pe care le puteți contracta din apă contaminată sunt:

• salmoneloza
• shigeloza
• gastroenterita cauzată de E. coli, precum și de unele specii de Vibrio
• dizenteria
• febra tifoidă
• holera

Datorită metodelor moderne de tratare a apei, aceasta nu este o situație îngrijorătoare. Cu toate acestea, există circumstanțe în care bacteriile pot fi prezente în apă, cum ar fi:

• furnizarea regulată de apă a fost întreruptă din cauza unei spargeri de conductă sau a unei dezastre naturale
• călătoriți și nu sunteți siguri de calitatea sau siguranța apei
• apa a fost tratată, manipulată sau depozitată în mod nesigur

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) menționează că bacteriile sunt distruse rapid la temperaturi mai mari de 65°C. Această temperatură este sub cea de fierbere a apei sau chiar de la fierberea ușoară.

Pentru a vă asigura că ați ucis bacteriile patogene care pot fi prezente în apă, Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) din SUA recomandă următoarele:

• Dacă apa este tulbure, lăsați-o să se limpezească sau filtrați-o printr-un filtru de cafea sau o bucată de pânză curată înainte de a o fierbe.
• Dați apa în clocot și lăsați-o să fiarbă timp de un minut.
• Lăsați apa să se răcească.
• Odată ce apa s-a răcit, depozitați-o într-un recipient curat și bine închis.

Dacă nu aveți acces ușor la o sursă de căldură, există și alte lucruri pe care le puteți face pentru a ucide bacteriile din apă. De exemplu, puteți folosi înălbitorul casnic pentru a dezinfecta apa, urmând acești pași:

• Alegeți un înălbitor de clor obișnuit, fără parfum, care are mai puțin de 1 an vechime. Verificați eticheta pentru a vă asigura că este potrivit pentru dezinfectare sau sănătate și că ingredientul activ este hipoclorit de sodiu.
• Dacă apa este tulbure, lăsați-o să se limpezească sau filtrați-o cu un filtru de cafea sau o cârpă curată.
• Folosind un picurător curat, adăugați o cantitate potrivită de înălbitor în apă. Agenția de Protecție a Mediului (EPA) are un tabel care indică cât trebuie adăugat în funcție de volumul de apă și concentrația înălbitorului casnic.
• Amestecați apa și lăsați-o să stea cel puțin 30 de minute.

Tabletele de dezinfectare a apei sunt, de asemenea, disponibile comercial. Dacă alegeți să le utilizați, asigurați-vă că urmați cu atenție instrucțiunile de pe eticheta produsului.

La ce temperaturi mor bacteriile din diverse alimente

Anumite tipuri de bacterii pot fi o posibilă cauză a intoxicațiilor alimentare. Unele alimente comune asociate intoxicațiilor alimentare bacteriene sunt:

• carne de pasăre crudă sau insuficient gătită (Salmonella, Campylobacter)
• carne de vită, porc, miel sau vițel crudă sau insuficient gătită (E. coli, Salmonella)
• pește și fructe de mare crude sau insuficient gătite (Vibrio, Salmonella, Shigella)
• ouă (Salmonella)
• produse lactate nepasteurizate (Salmonella, E. coli, Campylobacter, Listeria)

Există mai multe moduri diferite în care puteți fi expuși la bacteriile patogene din sau pe alimente. Câteva exemple sunt:

• consumul de carne, pasăre sau pește crud sau insuficient gătite
• consumul de produse proaspete care nu au fost spălate, cum ar fi legume sau fructe.
• consumul de produse lactate nepasteurizate
• lăsarea alimentelor perisabile să stea prea mult timp la temperatura camerei
• nepurtarea mănușilor la spălarea sau pregătirea alimentelor
• contaminarea încrucișată, în care bacteriile dintr-un aliment sunt transferate la altul.

Bacteriile patogene se dezvoltă rapid în alimente la temperaturi cuprinse între 5 și 60°C. Pentru a ucide aceste bacterii, este important să gătiți toate alimentele la o temperatură internă sigură.

CDC oferă următoarele ghiduri de temperatură pentru mai multe tipuri comune de alimente, pentru a ucide bacteriile:

• carne de pasăre întreagă sau tocată: 74°C
• bucăți întregi de carne (vită, porc, miel sau vițel): 64°C
• carne de vită tocată: 71°C
• șuncă proaspătă: 64°C
• pește: 64°C sau până când carnea devine opacă.
• resturi sau preparate la cuptor: 74°C.

Sfaturi suplimentare pentru siguranța alimentară

Mai sunt câteva sfaturi care vă pot ajuta să vă protejați de toxiinfecție alimentară. Iată care sunt acestea:

• Spălați-vă pe mâini. Asigurați-vă că vă spălați pe mâini înainte și după pregătirea alimentelor, înainte de a mânca și după manipularea cărnii crude.
• Separara. Mențineți carnea crudă sau ouăle separate de alte alimente pentru a preveni contaminarea încrucișată. Acest lucru înseamnă să le depozitați departe de alte alimente în frigider.
• Refrigerare. Depozitați imediat alimentele perisabile sau resturile în frigider. Nu lăsați aceste tipuri de alimente să stea la temperatura camerei mai mult de 2 ore.
• Clătiți produsele. Asigurați-vă că spălați temeinic orice produse proaspete înainte de a le consuma sau de a le folosi în rețete.
• Dezghețați în condiții de siguranță: Asigurați-vă că dezghețați alimentele în frigider sau în cuptorul cu microunde. Dezghețarea alimentelor pe blat poate favoriza dezvoltarea bacteriilor.

Cât de periculoasă este toxiinfecția alimentară

Toxiinfecțiile alimentare sunt cauzate de consumul de alimente și apă contaminate cu bacterii, viruși, paraziți sau substanțe chimice nocive. Acestea pot provoca simptome precum vărsături și diaree. Tratamentul variază în funcție de cauza bolii și severitatea simptomelor.

Majoritatea persoanelor dezvoltă forme ușoare de boală care se rezolvă în câteva ore sau zile, cu hidratare adecvată la domiciliu. Cu toate acestea, în unele cazuri, pot fi necesare antibiotice sau antiparazitare atunci când cauza este identificată. Pentru anumite infecții grave, poate fi necesară spitalizarea și administrarea intravenoasă de lichide. Unele toxiinfecții alimentare pot avea complicații pe termen lung sau chiar pot fi fatale.

Cauzele principale ale toxiinfecțiilor alimentare includ viruși, bacterii, paraziți, toxine și substanțe chimice nocive. Bacteriile și virusurile sunt cele mai comune cauze ale acestor infecții, cu unele dintre cele mai frecvente

Alimentele care prezintă un risc mai mare de a fi contaminate sunt carnea crudă sau insuficient gătită, produsele proaspete nespălate, laptele nepasteurizat și alte alimente gata de consumat. Contaminarea poate avea loc atunci când alimentele nu sunt gătite corespunzător, nu sunt păstrate la temperaturi adecvate sau sunt manipulate de persoane bolnave care nu au igienizat corect mâinile, conform Regina Maria.com.

Simptomele toxiinfecțiilor alimentare variază în funcție de agentul patogen și pot include greață, vărsături, diaree, febră și crampe abdominale. În cazuri severe sau cu simptome grave, cum ar fi sângerări, febră înaltă sau semne de deshidratare, este important să se caute imediat asistență medicală.

Grupurile de risc pentru toxiinfecțiile alimentare sunt copiii mici, adulții vârstnici, femeile gravide și persoanele cu boli cronice sau sistem imunitar slăbit. Complicațiile pot include deshidratarea, avort spontan în cazul infectării cu Listeria în timpul sarcinii și sindromul hemolitic-uremic în cazul unei infecții cu anumite tulpini de E. coli.

Diagnosticul toxiinfecțiilor alimentare se bazează pe simptome, istoricul alimentar și, în unele cazuri, pe teste de laborator pentru detectarea agentului patogen sau a toxinei responsabile. Tratamentul poate varia de la hidratare și odihnă la antibiotice sau alte medicamente în funcție de cauză.

Este important să căutați asistență medicală dacă aveți simptome severe sau apar semne de complicații, mai ales în cazul persoanelor din grupele de risc.

Tratamentul toxiinfecțiilor alimentare depinde de cauza bolii și de severitatea simptomelor. În cazul majorității pacienților cu simptome ușoare sau moderate, acestea se pot rezolva în aproximativ 24-48 de ore fără tratament medical. Auto-îngrijirea la domiciliu este esențială, iar tratamentul constă în principal în administrarea de lichide și electroliți pentru a preveni deshidratarea.

Pentru a gestiona simptomele toxiinfecției alimentare la domiciliu:

• Pacientul ar trebui să evite să mănânce pentru câteva ore pentru a permite repausului tractului digestiv.
• Pentru înlocuirea lichidelor pierdute prin vărsături sau diaree, se recomandă soluții orale care conțin glucoză și electroliți, precum soluțiile de rehidratare orală sau supele clare de carne.
• Este important să încurajezi pacientul să consume aceste lichide în cantități mici, deoarece vărsăturile pot înceta odată cu refacerea pierderilor de lichide.
• Copiii sunt mai susceptibili la deshidratare, așa că soluțiile de rehidratare sunt esențiale pentru ei. Băuturile carbogazoase nu sunt recomandate copiilor sub 5 ani, deoarece nu conțin suficientă glucoză sau sodiu. Dacă un sugar este alăptat, trebuie continuată alăptarea.
• Când pacientul tolerează lichidele și apetitul revine, se pot introduce treptat alimente solide ușor digerabile, precum pâinea prăjită, covrigii sărați, orezul, supa de pui cu tăiței, bananele și merele coapte. Trebuie evitate alimentele grase, prăjite sau picante, cafeaua, alcoolul și fumatul.

Tratamentul cu antibiotice este necesar doar în anumite cazuri de toxiinfecții alimentare bacteriene severe și numai după consultarea cu un medic. Antibioticele nu sunt eficiente împotriva toxiinfecțiilor alimentare cauzate de virusuri și pot agrava simptomele în anumite situații. De exemplu, în cazul toxiinfecției alimentare cu Listeria, tratamentul cu antibiotice trebuie administrat în spital prin perfuzii intravenoase.

Uneori, pot fi recomandate medicamente pentru reducerea grețurilor și vărsăturilor, dar trebuie discutate cu medicul înainte de a le utiliza. Antidiareicele pot fi eficiente în cazul pacienților cu diaree apoasă non-hemoragică, fără febră, care au peste 5 ani, dar nu ar trebui administrate la pacienții care au luat recent antibiotice sau la cei la care testul pentru sângerare ocultă în scaun este pozitiv.