Spațiul audiovizual va avea mai mult conținut autohton și în limba română
Proiectul de lege care prevede creșterea ponderii programelor TV în limba română și a conținutului autohton în spațiul audiovizual a fost adoptat de parlament în lectura a doua. Potrivit noilor prevederi, furnizorii de servicii de televiziune vor trebui să difuzeze, între orele 06:00–24:00, cel puțin 50% de programe în limba română sau dublate ori sonorizate în limba română. Prevederea nu se aplică furnizorilor ale căror servicii sunt destinate comunităților din unitățile administrativ-teritoriale în care o minoritate etnică reprezintă majoritatea populației.
Totodată, cota minimă de servicii de televiziune în limba română sau cu subtitrare ori dublare în limba română în pachetele distribuitorilor va fi majorată de la 50% la 60%. În același timp, serviciile de televiziune într-o altă limbă nu vor putea depăși 30% din totalul pachetului distribuit, pentru fiecare limbă în parte.
O altă modificare vizează susținerea producției audiovizuale autohtone. Astfel, în cazul serviciilor media audiovizuale liniare, furnizorii vor trebui să difuzeze opere audiovizuale create de producători independenți din Republica Moldova în proporție de cel puțin 5% din timpul săptămânal de emisie al fiecărui serviciu. Din acest calcul se exclude timpul alocat știrilor, evenimentelor sportive, jocurilor, publicității și teleshoppingului. Obligația nu se aplică serviciilor de radiodifuziune sonoră, serviciilor de televiziune locale și regionale private, serviciilor media audiovizuale de știri, serviciilor media audiovizuale tematice dedicate sportului, precum și celor dedicate exclusiv publicității și teleshoppingului.
Totodată, furnizorii de servicii media audiovizuale liniare vor difuza opere audiovizuale europene, inclusiv din Republica Moldova, create de producători independenți, în proporție de cel puțin 10% din timpul săptămânal de emisie al fiecărui serviciu. Și în acest caz, din calcul se exclude timpul alocat știrilor, evenimentelor sportive, jocurilor, publicității și teleshoppingului. Cel puțin 50% dintre operele europene difuzate trebuie să fie opere recente, produse cu cel mult cinci ani înainte de data difuzării.
În cazul serviciilor de televiziune tematice cu profil muzical și al serviciilor de radiodifuziune sonoră, proiectul prevede și creșterea, de la 10% la 20%, a cotei de opere muzicale ale compozitorilor și artiștilor din Republica Moldova. Cota de 30% pentru operele muzicale în limba română rămâne neschimbată.
Codul serviciilor media audiovizuale se completează cu un capitol nou, care vizează activitatea furnizorului public regional de servicii media al Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia, „Gagauziya Radio Televizionu” (GRT). Sunt stabilite prevederi privind desemnarea directorului prin concurs public, atribuțiile Comitetului managerial, componența, responsabilitățile și rolul Consiliului de supraveghere GRT, precum și criteriile de evaluare a candidaților la funcția de director.
Proiectul introduce și prevederi privind protecția datelor cu caracter personal ale minorilor. Datele colectate sau generate de furnizorii de servicii media nu vor putea fi prelucrate în scopuri comerciale, precum marketingul direct, crearea de profiluri și publicitatea orientată în funcție de comportament. Totodată, furnizorii de servicii media audiovizuale vor prezenta Consiliului Audiovizualului un raport anual privind măsurile de accesibilitate pentru persoanele cu dizabilități, care va fi publicat pe site-ul furnizorului.
Legea transpune parțial prevederi din Directiva 2010/13/UE privind serviciile mass-media audiovizuale și se aliniază parțial la Regulamentul european privind libertatea mass-mediei. Totodată, urmărește consolidarea capacității de reglementare și control a Consiliului Audiovizualului. Sunt incluse și prevederi privind respectarea măsurilor restrictive internaționale în domeniul audiovizual, prin obligații clare pentru furnizorii și distribuitorii de servicii media, inclusiv de verificare a identității partenerilor contractuali. De asemenea, proiectul modifică Legea nr. 174/2021 privind mecanismul de examinare a investițiilor de importanță pentru securitatea statului, prin introducerea noțiunii „pericol iminent de producere a unor prejudicii ireparabile”.
Proiectul a fost elaborat de un grup de deputați, cu sprijinul Consiliului de experți de pe lângă Comisia pentru cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media, al experților din cadrul Consiliului Audiovizualului și al reprezentanților Ministerului Culturii.
Legea va intra în vigoare la 1 ianuarie 2027, cu excepția unor prevederi care se vor aplica de la data intrării în vigoare a Tratatului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.



