Războiul din Ucraina, test pentru politicienii moldoveni: cine tace, cine sprijină Kievul și cine „flirtează” cu Moscova

La peste trei ani și jumătate de la declanșarea invaziei ruse în Ucraina, scena politică din R. Moldova rămâne divizată în ceea ce privește atitudinea față de agresiunea militară a Moscovei. Pe acest fundal, atitudinile partidelor moldovenești față de război rămân contrastante: în timp ce unele formațiuni condamnă ferm invazia și susțin suveranitatea Ucrainei, altele aleg neutralitatea sau evită complet subiectul, promovând mesaje ambigue sau chiar retorici favorabile Kremlinului, scrie ZdG.

PAS – condamnare clară a agresiunii și sprijin total pentru Ucraina

Președintele Parlamentului și liderul Partidului „Acțiune și Solidaritate” (PAS), Igor Grosu, s-a poziționat în mod constant de partea Ucrainei și împotriva agresiunii Federației Ruse. De la tribuna Legislativului și în declarații publice, el a condamnat războiul ca fiind ilegal și imoral, subliniind importanța sprijinului pentru Kiev nu doar din solidaritate, ci și ca o condiție pentru propria securitate națională.

PAS a adoptat în Parlament și o declarație oficială de condamnare a invaziei ruse în Ucraina. Documentul a fost votat de majoritatea parlamentară în martie 2023, la împlinirea unui an de la invazia Kremlinului, iar în iunie 2025, Parlamentul R. Moldova a adoptat o altă declarație de susținere a independenței, suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei. Proiectul de hotărâre a fost votat de 54 de deputați ai PAS.

PSRM și liderul său evită să condamne Rusia

Partidul Socialiștilor din R. Moldova (PSRM), condus de Igor Dodon, a adoptat o poziție ambiguă față de războiul din Ucraina. La o zi de la declanșarea lui, Socialiștii, într-un comunicat, au evitat să condamne Rusia pentru atacurile asupra Ucrainei. „Este o mare durere când nu ești în stare să intervii atunci când două popoare frățești sunt împinse intenționat spre o confruntare inutilă. (…) Va veni vremea când se va afla cu certitudine cine din marii jucători geopolitici au atras Ucraina și Rusia în cea mai serioasă criză din relațiile bilaterale, care poate escalada într-o confruntare militară. Cine a fost cel mai mult interesat să destabilizeze situația în regiune și să arunce Europa într-o profundă criză de insecuritate?” se întrebau reprezentanții PSRM.

În noiembrie 2022, Dodon a condamnat războiul pornit de Rusia în Ucraina, calificând drept gravă situația privind atacurile lansate asupra sistemului energetic al țării vecine, dar și efectele resimțite în țara noastră. „Este foarte tragic pentru noi. Din cauza la aceste bombardamente ale Federației Ruse spre Ucraina, noi am rămas fără energie electrică şi eu cred că asta este foarte grav”, a spus Dodon.

În aceeași zi, liderul PSRM s-a răzgândit, menționând că războiul ar fi doar problema rușilor și a ucrainenilor. „Dacă Ucraina va ataca Transnistria, eu am să-i condamn. Dacă Rusia va ataca Transnistria, eu tot am să-i condamn. Dacă România va ataca Moldova, eu am să o condamn. Dar ceea ce se întâmplă între Rusia și Ucraina este problema lor. Sunt două popoare pentru noi frățești, cu care trebuie să avem relații bune”, menționa Dodon.

PCRM – boicot al votului pentru condamnarea Rusiei

Partidul Comuniștilor din R. Moldova a boicotat declarația Parlamentului din martie 2023  privind condamnarea agresiunii ruse în Ucraina. Deputații comuniști, alături de cei socialiști, au părăsit sala în momentul votului, fără a oferi o justificare clară.

Anterior, la o emisiune de la un post TV, Vladimir Voronin declara că războiul din Ucraina nu s-ar încheia din cauza provocărilor și implicărilor din exterior: „Se simte implicarea Americii și a țărilor NATO, care înarmează Ucraina și alimentează o astfel de agresiune precum războiul. Prin urmare, acest lucru ar trebui să înceteze cât mai curând posibil. Nu ucrainenii au început acest război, dar ei au cedat acestor provocări și totul a escaladat la o asemenea scară încât toate acestea trebuie de oprit”, zicea Voronin.

Partidele lui Șor vor „unirea Moldovei cu Rusia”

Partidul „Șor”, ai cărui exponenți au rămas în Parlament după ce partidul a fost declarat neconstituțional, s-a transformat în ultimii ani în mai multe formațiuni. Acestea au intenționat să participe la alegerile din septembrie prin intermediul Blocului „Victorie”, dar Comisia Electorală Centrală (CEC) le-a respins cererea.

Așa-zisul bloc politic pro-rus „Victorie” promovează o linie ostilă față de parcursul european al R. Moldova și evită orice condamnare a agresiunii Federației Ruse împotriva Ucrainei. Retorica publică a acestora este dominată de mesaje anti-UE, anti-NATO și pro-ruse, iar în cadrul congresului blocului, desfășurat în iulie 2025, Șor a susținut deschis „unirea Moldovei cu Rusia”.

Partide extraparlamentare care au condamnat războiul

Partidul Schimbării și Partidul Verde Ecologist, singurele care au mai rămas în componența Blocului „Împreună”, condamnă războiul provocat de Rusia în Ucraina. Partidul Verde Ecologist a condamnat implicarea militară a Federației Ruse în statul vecin încă în 2014. Și liderul Partidului Schimbării, Ștefan Gligor, condamnă agresiunea Rusiei, declarând că „de trei ani suntem martorii unui război de agresiune a Federației Ruse împotriva Ucrainei – un război nedrept, inuman și inadmisibil.” El afirmă că Ucraina „a apărat nu doar libertatea Ucrainei, dar și a R. Moldova și a statelor membre ale Uniunii Europene”, și subliniază sprijinul deplin pentru cei care luptă pentru independență și libertate.

Și Platforma DA, care a anunțat că va participa la alegeri pe listele PAS, a condamnat războiul. Liderul Partidului, Dinu Plîngău, susține alinierea R. Moldova la sancțiunile impuse de Uniunea Europeană: „R. Moldova are obligația de a se alinia sancțiunilor contra Rusiei, (…) ca să fim de partea lumii civilizate, ca ei și să ne ajute.”

Partidul Naţional Moldovenesc, condus de Dragoș Galbur, a condamnat din prima zi și în mod repetat războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina, în special în zilele în care rachetele rusești loveau obiective civile sau făceau victime printre copii.

Liderul Partidului „CUB”, Igor Munteanu, condamnă și el agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, afirmând că „rezistența eroică a poporului ucrainean este o demonstrație pe viu cum trebuie să ne unim forțele pentru a opri răul absolut.” El susține că „aderarea concomitentă la NATO și Uniunea Europeană reprezintă singura garanție a păcii în Europa”.

Partidul Politic „Alianța Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa” (ALDE), condus de Arina Spătaru, Partidul Liberal (PL) al lui Mihai Ghimpu, Liga Orașelor și Comunelor (LOC), plecată recent din Blocul „Împreună”, condamnă, la rândul lor, războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

Partidul Nostru a condamnat o dată Rusia în peste 3 ani de război

În cadrul unei emisiuni din ianuarie 2023 de la postul N4, Renato Usatîi, liderul Partidului Nostru, a avut una din puținele replici despre războiul din Ucraina. „Ceea ce s-a întâmplat în data de 24 februarie 2022 nu poate fi numit altfel decât un război oribil, pornit, organizat, gândit de Federația Rusă contra Ucrainei. Motivul acestui război – că ucrainenii voiau să atace primii – este una dintre cele mai mari tragedii a acestui secol. Niciodată nu credeam că în secolul XXI poate să se repete Al Doilea Război Mondial. Eu consider că este o greșeală fatală din partea autorităților Federației Ruse că au pornit acest război”, declara Usatîi în ianuarie 2023.

Blocul „Alternativa”

La 31 ianuarie, Ion Ceban, Alexandr Stoianoglo, Ion Chicu și Mark Tkaciuk au anunțat că formațiunile pe care le conduc „își unesc forțele” pentru formarea Blocului politic „Alternativa”.

MAN – sprijin pentru Ucraina și condamnarea războiului

Ion Ceban, liderul Mișcării Alternative Naționale, a condamnat agresiunea Rusiei la peste jumătate de an de la inițierea ei. În octombrie 2022 acesta a recunoscut Rusia ca stat agresor. Declarațiile au fost făcute în cadrul forumului „MOLDOVA YOUTH FORUM”. „Condamn acest război, condamn această agresiune și nu consider un lucru normal. Agresorul este Rusia”, declara Ceban. În ianuarie 2025, când a fost creat blocul „Alternativa”, Ceban a recunoscut în cadrul conferinței de presă „că există un război și o agresiune la est împotriva Ucrainei”. Primăria Chișinău, condusă de Ceban, a sprijinit refugiații ucraineni în primele luni ale invaziei, amenajând centre de primire și oferind asistență umanitară.

Partidul lui Chicu

Ion Chicu, liderul Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM), a avertizat asupra pericolului implicării R. Moldova în conflictul din Ucraina și a cerut oprirea războiului. În aprilie 2022, el a solicitat guvernului să convoace ambasadorii Ucrainei și Rusiei, afirmând: „Condamn cu vehemență acest război, dar dacă ucrainenii vor să ne implice…, atunci le vor da și moldovenilor… un temei… să nu uite.” 

În iulie 2024, Chicu a avertizat că „R. Moldova se află sub un risc mare de a fi implicată în conflictul din Ucraina, dacă acesta nu va fi oprit cât mai rapid.”

Partidul „Congresul Civic”, condus de Mark Tkaciuk, condamnă războiul din Ucraina, dar evită să numească Rusia drept agresor, susținând că „acest război, ca și toate războaiele, (…) are o singură cauză fatală – capitalismul pirateresc, jefuitor, banditesc, ce s-a instaurat pe teritoriul fostei URSS.” Formațiunea afirmă că „războaiele nu pot și nici într-un caz nu ar trebui să servească drept instrument în rezolvarea contradicțiilor interstatale” și pledează pentru o soluționare pașnică a conflictului.

Ulianovschi: „Suntem în favoarea unei soluții pașnice cât mai curând posibil, cu respectarea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei”

Solicitat de ZdG, Tudor Ulianovschi, liderul Partidului Social Democrat European (PSDE), a punctat că formațiunea pe care o conduce condamnă agresiunea Federației Ruse în Ucraina. „Eu am fost, de fapt, singurul ministru de Externe al R. Moldova care am reușit la ONU să promovez condamnarea Federației Ruse și a trupelor în R. Moldova. Cu același prilej,  condamnăm și prezența militară și nu recunoaștem anexarea Crimeei. Desigur că suntem în favoarea unei soluții pașnice cât mai curând posibil, cu respectarea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei. Evident că este o agresiune din partea Rusiei”, a precizat Tudor Ulianovschi.

Lupu: „Am condamnat public, în mod constant și fără echivoc, agresiunea asupra țării vecine”

Marian Lupu, noul lider al Mișcării „Respect Moldova”, își fundamentează discursul pe „neutralitatea constituțională – garanția păcii și a echilibrului”, avertizând că renunțarea la statutul de neutralitate ar putea atrage R. Moldova într‑o confruntare de tipul celei din Ucraina. Solicitat de ZdG, Marian Lupu a precizat: „Atât eu, cât și echipa formațiunii pe care o conduc, am condamnat public, în mod constant și fără echivoc, agresiunea asupra țării vecine și utilizarea forței militare în rezolvarea conflictelor politice, indiferent cine o exercită.”

Costiuc: „Partidul «Democrația Acasă» condamnă ferm și categoric agresiunea militară nejustificată a Federației Ruse împotriva Ucrainei”

„Partidul «Democrația Acasă» condamnă ferm și categoric agresiunea militară nejustificată a Federației Ruse împotriva Ucrainei, o acțiune care încalcă dreptul internațional, suveranitatea și integritatea teritorială a unei țări vecine și prietene. Considerăm acest război nu doar un atac asupra Ucrainei, ci și o amenințare directă la adresa securității și stabilității R. Moldova. Exprimăm solidaritate deplină cu poporul ucrainean și susținem dreptul Ucrainei la apărare și la liberă alegere a viitorului său european”, a precizat Vasile Costiuc, liderul Partidului „Democrația Acasă”.

Vlah și Tarlev – pledoarii pentru „neutralitate”

PSRM și PCRM au anunțat marți, 22 iulie, că vor participa la alegerile parlamentare împreună cu partidele lui Vasile Tarlev (Viitorul Moldovei) și Irina Vlah (Inima Moldovei).

Tarlev și Vlah au evitat să ia poziții clare vizavi de agresiunea Rusiei în Ucraina. Aceștia se opun implicării R. Moldova în conflict, fără a comenta însă acțiunile Rusiei.

Întrebată, în februarie 2025, de reporterii ZdG dacă ea și partidul pe care îl conduce condamnă violarea spațiului aerian și terestru al R. Moldova de către dronele rusești, Vlah s-a eschivat de la oferirea unui răspuns tranșant.

Nici Vasile Tarlev nu condamnă explicit Rusia pentru invazia din Ucraina, ci pune accentul pe eșecul diplomației europene și pe necesitatea păstrării de către Moldova a unei „neutralități active și ofensive”. „Războiul din Ucraina a devenit un exemplu clar al crizei relațiilor internaționale în domeniul securității și al incapacității diplomației europene de a soluționa această problemă pe cale pașnică”, a declarat liderul Partidului „Viitorul Moldovei” la trei ani de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina.

Am încercat să obținem un răspuns din partea lui Vasile Tarlev vizavi de războiul din Ucraina. Acesta nu a răspuns nici la apeluri, nici la mesajele ZdG.

Victoria Furtună, lidera Partidului „Moldova Mare” evită și ea să condamne invazia Ucrainei de către Federația Rusă. Ea susține că R. Moldova și Rusia ar trebui să-și îmbunătățească relațiile, care au degradat după începerea invaziei ruse pe scară largă asupra Ucrainei.

„O bună parte a populației în continuare este pradă a propagandei și dezinformării rusești”

Analistul politic Victor Ciobanu consideră că poziția politicienilor vizavi de războiul din Ucraina este un marker foarte bun pentru identificarea poziției alegătorilor la scrutinul din toamnă. „Politicienii exploatează fobiile, iar frica de război este cea mai mare. Respectiv, pro-rușii vor zice că PAS și Maia Sandu ne atrag în NATO, ceea ce e egal cu război și invers  – PAS zice că venirea la putere a pro-rușilor ne va aduce război. Problema constă în faptul că, inclusiv sondajele, atestă o divizare a opiniilor electoratului vizavi de acest război. Eu credeam că după anul 2022 se vor limpezi apele într-un fel și electoratul se va mai trezi  după această agresiune a Rusiei, dar cifrele demonstrează contrariul. O parte din electorat evident conștientizează că Rusia este agresor, că Rusia este de vină, că Putin în persoană a pornit acest război. Pe când aproximativ același număr consideră că de vină sunt Statele Unite, NATO, deci tot tacâmul care rezultă din narațiunile propagandei rusești. Asta demonstrează că o bună parte a populației în continuare este pradă a propagandei și dezinformării rusești, consideră că de vină sunt NATO, cine vrei, numai nu Rusia, și atunci,  partidele pro-ruse, evident, se pliază pe aceste percepții eronate ale electoratului. Respectiv,  avem partide care doar parțial recunosc războiul, și aici mă refer, în primul rând, la nou-creatul bloc  «Alternativa». Doar în conferința de inaugurare, Ivan Ceban a spus că este război fără să meargă mai departe, să spună cine este agresorul și n-am auzit de la ceilalți lideri ai acestui bloc vreo interpretare a războiului din Ucraina. De la partidele pro-ruse  nici nu mă aștept la altceva decât să omită această temă și să vorbească abstract despre pace, neutralitate, fără a face referință la Rusia, care este stat agresor, stat terorist”, menționează Victor Ciobanu pentru ZdG.